⏱ 2 min de citit
Dacă vă întrebați de ce România tot nu are un guvern nou după aproape două luni de criză politică, iată un indiciu: PSD și PNL sunt în negocieri intense, dar nu se înțeleg pe unul dintre cele mai sensibile dosare — Legea salarizării.
Dinspre PSD vine un argument care circulă intens în culisele politice: guvernul Bolojan, demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai și rămas în funcție doar ca interimar cu atribuții limitate, nu ar avea dreptul să-și asume o lege a salarizării. Argumentul e simplu și, trebuie recunoscut, are o logică: un guvern care administrează curent treburile statului nu ar trebui să angajeze România în reforme salariale de amploare. „E nelegitim să facă asta”, susțin sursele din tabăra social-democrată.
Pe de altă parte, PNL nu pare dispus să lase subiectul în aer. Legea salarizării e un angajament față de bugetari, față de sindicate, față de milioane de angajați din sectorul public care așteaptă claritate. Să o amâni la nesfârșit, în timp ce guvernul stă în caretaker mode, e și el un risc politic serios.
Negocierile dintre cele două partide continuă în această perioadă, fără un calendar clar. Iar asta se întâmplă pe fondul unui context deja complicat: Parlamentul a intrat în vacanță la 1 iulie, termenul PNRR bate la ușă pe 31 august, iar România tot nu are un premier învestit. Bolojan rămâne premier interimar, Eugen Tomac și-a depus mandatul înainte de vot, guvernul propus de Adrian Veștea nu a primit învestitura — practic, suntem blocați.
Morala? Când două partide care s-au certat public încearcă să se reîmpace pe bani publici, lucrurile se mișcă greu. Legea salarizării e, în fond, și un instrument de negociere: cine o semnează, câștigă capital politic. Cine o ratează, plătește la urne. Și toată lumea știe asta.
Sursă: Ultimele știri din Politică – Stiripesurse (stiripesurse.ro)
Acest articol a fost creat cu asistența inteligenței artificiale și verificat editorial de Redactia.
