⏱ 2 min de citit
Situație tensionată la Șantierul Naval Mangalia, unde angajații au ieșit din nou în curtea unității să protesteze. Motivul? Nu și-au văzut salariile de peste trei luni, și răbdarea lor a ajuns la limită.
Nu e prima dată când oamenii de acolo trag un semnal de alarmă. Șantierul, care a fost cândva un simbol al industriei navale românești, se confruntă cu probleme financiare serioase, iar lucrătorii sunt cei care plătesc nota. Vorbim de familii care depind de aceste venituri, de facturi care se adună, de credite care trebuie plătite.
Angajații sunt fermi: falimentul nu e o soluție. Vor ca șantierul să fie salvat, nu închis. E ușor să spui “gata, închidem” când nu ești tu cel care rămâne fără loc de muncă într-o zonă unde alternativele sunt limitate. Mangalia nu e București, unde poți să-ți găsești alt job peste noapte.
Protestul de acum e un strigăt de ajutor către autorități, către cei care pot interveni și pot găsi soluții. Oamenii nu cer imposibilul — vor doar să li se plătească munca deja prestată și să existe un plan clar pentru viitor. În martie 2026, cu guvernul Bolojan concentrat pe austeritate și reduceri de cheltuieli, rămâne de văzut dacă cineva va auzi strigătul de la Mangalia.
Între timp, muncitorii stau în curtea șantierului și așteaptă. Trei luni fără salariu înseamnă mult mai mult decât o simplă întârziere — înseamnă disperare.
