Primarul din Corbeanca ar desființa Ilfovul: iată de ce

Dacă ai crescut cu ideea că Bucureștiul se termină strict unde scrie „ieșire din localitate” și începe Ilfovul ca o altă lume, cu alte reguli, poate că nu greșești chiar atât de mult. Și tocmai asta îl deranjează pe Ștefan Apăteanu, primarul din Corbeanca, care a aruncat recent pe Facebook o idee suficient de radicală cât să dea de vorbit: desființarea județului Ilfov.
Totul a pornit de la un comentariu al unui locuitor din Otopeni, care a propus unirea Otopeniului cu Tunari, Corbeanca și Balotești, într-un soi de super-comună de aproape 70.000 de oameni, gândită ca pol economic și hub de transport. Apăteanu i-a mulțumit pentru idee, dar a mers mai departe: „Nu cred că vom vedea prea curând o reformă administrativă. Cred însă că avem nevoie de una, doar că mai profundă decât o comasare”, a scris el.
Argumentul lui e simplu și, dacă stai să te gândești, destul de ușor de recunoscut din viața de zi cu zi: azi, în zona București-Ilfov, avem 46 de consilii locale plus Consiliul General și Consiliul Județean, fiecare trăgând de pătură în direcția lui. „Drumurile se opresc la limita localității, transportul se negociază de la caz la caz, iar urbanismul îl face fiecare cum crede. Mult prea mult timp se pierde în dispute politice care nu construiesc nimic”, a explicat primarul.
Soluția lui? Să desființeze județul Ilfov și să administreze Bucureștiul și Ilfovul ca pe o singură zonă metropolitană, cu un model inspirat din Franța: fiecare localitate își păstrează primarul, cu rol executiv, dar deciziile mari se iau într-un singur consiliu metropolitan. Dă și exemplul Sofiei, unde sectoarele au primari aleși direct, în două tururi, dar un singur consiliu decide pentru tot orașul.
Important de reținut: nu vorbim despre dispariția Corbeancăi, a Otopeniului sau a Baloteștiului ca localități. Comunitatea, identitatea și administrația locală rămân. Se schimbă doar locul unde se iau deciziile mari, ca ele să fie gândite împreună, nu unele împotriva altora.
Apăteanu merge și mai departe cu ideile: dacă primarul nu mai are propriul consiliu local, atunci legitimitatea lui trebuie să vină clar de la oameni, motiv pentru care ar reveni la alegerea primarilor în două tururi. „Un primar ales de majoritatea comunității, nu de 30–35% într-un singur tur, poate vorbi cu adevărat în numele ei în fața consiliului metropolitan”, a spus el, adăugând că o simplă comasare a patru localități nu ar rezolva nimic de fond — am avea doar un UAT mai mare, cu aceleași certuri, mutate în altă sală.
Declarațiile vin pe fondul unui proiect mai amplu, lansat de PSD, privind reorganizarea administrativă a României. Ideea de bază: comasarea comunelor mici, retrogradarea orașelor sub 10.000 de locuitori și reducerea numărului de județe de la 41 la o cifră încă nestabilită. Una dintre variantele vehiculate ar fi 15 regiuni, după modelul curților de apel, dar partidul insistă că e doar un punct de plecare pentru discuții, nu o decizie luată.
Vicepreședintele PSD Dragoș Benea, cel care coordonează grupul de lucru pe acest subiect, a prezentat pe 9 noiembrie șase criterii după care ar urma să fie evaluate localitățile: populația și demografia, sustenabilitatea economică, capacitatea administrativă, conectivitatea, accesibilitatea la servicii esențiale (școli, dispensare, grădinițe, medici) și calitatea serviciilor publice locale, de la apă și canalizare până la transport în comun. Benea a mai spus că se folosesc și instrumente de inteligență artificială, pe baze de date publice, pentru a face această analiză.
Planul prevede și înființarea unor comitete de reorganizare în fiecare județ, construite în jurul prefectului, cu reprezentanți de la Consiliul Județean, cadastru, statistică, inspectorat școlar, poliție și direcția agricolă. Aceste comitete ar urma să consulte autoritățile locale și să trimită propuneri către Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Dezvoltării, decizia finală urmând să aparțină unui comitet național, a cărui componență nu a fost încă stabilită.
PSD susține că arhitectura administrativă prevăzută de Constituție — sate, comune, orașe, municipii, județe — rămâne neschimbată, iar desființarea unei primării nu înseamnă dispariția localității respective. Benea a făcut o comparație cu comasarea școlilor, care a dus la pierderea personalității juridice a unor unități, fără ca acestea să dispară fizic.
Printre argumentele pentru reformă, Benea a menționat reducerea fondurilor europene de coeziune prevăzută în bugetul UE 2028-2034 și fragmentarea administrativă excesivă: peste 450 de localități cu sub 1.500 de locuitori, alte 1.100 cu până la 3.000, iar 55% dintre orașele românești nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori. Obiectivul declarat e ambițios — primul document real de reorganizare teritorială a României de la 1968 încoace.
Rămâne de văzut dacă ideile lui Apăteanu vor prinde teren în dezbaterea mai largă de la nivel național sau vor rămâne doar o postare care a stârnit discuții pe Facebook. Cert e că tema „cum administrăm zona metropolitană București-Ilfov” nu mai poate fi evitată la nesfârșit.
Sursă: Buletin de București (buletin.de)