Planeta arde: record de incendii într-o vară de coșmar

Stăm noi aici, la umbră, cu o bere rece și ne plângem de canicula de la noi, dar hai să vă spun ce s-a întâmplat pe glob în vara asta — și o să realizați că, de fapt, am scăpat destul de ușor.

În 2026, incendiile de vegetație au ars deja peste 370 de milioane de acri de teren în 80 de țări. Ca să vă dați seama de scară: e o suprafață mai mare decât Franța, Spania și Germania puse la un loc. Practic ai putea pune toată Europa de Vest pe hartă și ar arde toată, plus un pic.

Nicio zonă nu a fost cruțată — de la savanele din Africa subsahariană, la pădurile tropicale din America de Sud, până la stațiunile scumpe de pe coasta atlantică a Franței. Toate au ars, pe fondul unor valuri de căldură record și secete lungi.

În Marea Britanie au izbucnit peste 1.017 incendii doar în această vară — mai multe decât recordul de anul trecut — și aproape jumătate s-au produs numai în luna iulie, în locuri ca New Forest sau West Midlands, descrise de localnici drept scene „apocaliptice”.

La nivel global s-au ars peste 150 de milioane de acri, iar 80 de țări au trecut de pragul de 40.000 de hectare arse fiecare. Cercetătorii spun clar: nu mai avem de-a face cu incendii normale de vară, ci cu evenimente fără precedent în istoria recentă, atât ca amploare, cât și ca emisii eliberate în atmosferă.

Europa a pierdut peste 550.000 de hectare anul acesta. Dar campioana tristă rămâne Canada, care trece prin cel mai grav sezon de incendii din istoria ei — între patru și șase milioane de hectare arse, potrivit primelor estimări.

Și dacă vă gândiți că e „doar” o problemă de mediu, gândiți-vă din nou: costurile pentru Europa sunt estimate între 15,6 și 19,1 miliarde de euro, iar peste 300.000 de oameni au fost evacuați în Spania și Franța. În Canada, aproape 10.000 de membri ai comunităților indigene First Nations au fost strămutați din cauza flăcărilor.

Partea și mai sumbră: un studiu din Lancet, din 2024, arată că peste 1,5 milioane de oameni mor anual din cauza fumului și gazelor toxice eliberate de incendiile de vegetație. Anul acesta, din câte se vede, nu va fi cu nimic mai bun.

„Vedem extreme ale incendiilor fără precedent”, spune Dr. Theodore Keeping, expert în incendii de vegetație, care precizează că, deși suprafața totală arsă e în scădere pe termen lung (din cauza modului în care folosim terenurile), intensitatea incendiilor de acum e cu totul alta.

Joe McNorton, de la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu, atrage atenția că fenomenul se extinde spre zone care în trecut aveau mult mai puține incendii — Marea Britanie, Germania, Țările de Jos, Polonia, Norvegia. „2026 este deja un an extrem pentru Franța, iar țările mai nordice se îndreaptă spre ani care ar putea stabili recorduri”, spune el.

Chiar și Grecia, obișnuită cu incendiile de vară, a fost copleșită anul acesta. Mark Parrington, cercetător la Copernicus Atmosphere Monitoring Service, rezumă simplu: „Nu este vorba doar despre locurile în care izbucnesc incendiile, ci și despre cât de extreme devin acestea.”

Franța a fost nevoită să caute avioane pentru a lupta cu focurile, iar la un moment dat compania de monitorizare ICEYE urmărea simultan 11 incendii majore în Europa. Nici Asia n-a fost cruțată — în Japonia, incendiul din Otsuchi (prefectura Iwate) a fost al doilea ca amploare din ultimii 40 de ani, cu 8% din suprafața orașului mistuită și o treime din locuitori evacuați.

Așadar, data viitoare când ne plângem de asfaltul care se topește pe la noi sau de aerul condiționat care nu ține pasul cu canicula bucureșteană, măcar avem consolarea că nu locuim într-o zonă cu risc de incendii de pădure. Dar tabloul global e clar: vremurile astea de căldură extremă nu mai sunt excepția, ci noua normalitate — și e o discuție pe care merită să o purtăm și noi, aici, în oraș, când vine vorba de spații verzi, de planificare urbană și de cum ne pregătim pentru veri tot mai toride.

Sursă: G4Media.ro