Peste 2.000 de clădiri din București ar putea fi vulnerabile în cazul unui cutremur

În București, un număr semnificativ de clădiri sunt expuse riscului de prăbușire în urma unui cutremur puternic. Deși oficial, doar 412 clădiri sunt încadrate în clasa I de risc seismic, specialiștii estimează că numărul real al imobilelor vulnerabile depășește 2.000, conform organizației pentru reducerea riscului seismic Re:Rise.

Statul recunoaște doar o parte din aceste clădiri, iar experții subliniază că realitatea este mult mai alarmantă. În acest context, martie și iulie devin luni semnificative în istoria seismică a Capitalei. De exemplu, pe 4 iulie 1977, la patru luni după un cutremur devastator, Nicolae Ceaușescu a ordonat oprirea lucrărilor de consolidare a clădirilor afectate, o decizie care continuă să aibă efecte negative asupra orașului.

Conform datelor furnizate de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), în București există 412 clădiri clasificate în clasa de risc seismic 1 (RS1), ceea ce indică un risc major de prăbușire. Alte 473 de clădiri sunt încadrate în clasa de risc seismic 2 (RS2), având șanse mai mici de colaps, dar cu daune structurale severe care le-ar face nelocuibile.

Pe de altă parte, organizația Re:Rise afirmă că în Capitală sunt peste 2.200 de imobile care prezintă vulnerabilitate în fața unui cutremur major. Această discrepanță semnificativă se datorează faptului că mii de clădiri nu au fost niciodată expertizate, astfel că nu apar în clasificările actuale.

Mai mult, 1.481 de imobile sunt încă înregistrate în evidențele statului sub vechile tipuri de clasificări, cum ar fi „categoriile de urgență” U1, U2, U3, o ierarhizare care a fost abandonată oficial în 1997, dar care nu a fost complet înlocuită.

Încadrarea în clasele de risc seismic este realizată de stat, în urma unei expertizări tehnice detaliate. Fiecare clasă de risc, de la 1 la 4, indică probabilitatea de prăbușire sau gradul de avarie structurală al unei clădiri în cazul unui cutremur major, conform explicațiilor directorului AMCCRS, Răzvan Munteanu.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul b365.ro și poate fi vizualizată direct aici.