Peste 1.000 de firme au intrat în insolvență la început…

În primele două luni ale anului 2026, numărul societăților comerciale și al persoanelor fizice autorizate care au intrat în insolvență a ajuns la 1.091, marcând o creștere de 13,17% comparativ cu aceeași perioadă din 2025, când au fost raportate 964 de cazuri, conform datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC).

Capitala se află pe primul loc în acest clasament, cu 222 de insolvențe înregistrate în lunile ianuarie și februarie 2026, deși acest număr reprezintă o scădere de 8,64% față de anul anterior.

Distribuția insolvențelor pe județe

Pe următoarele poziții se află județele:

Cluj: 71 de cazuri (creștere de 18,33%)
Bihor: 64 de cazuri (scădere de 12,33%)
Timiș: 40 de cazuri (creștere de 2,56%)

Se remarcă, de asemenea, creșteri semnificative în județele Maramureș și Arad, ambele având aproape 90% creștere, precum și în Buzău și Prahova. În contrast, cele mai puține insolvențe au fost raportate în județele Caraș-Severin, Covasna și Alba.

Statistici pe domenii de activitate

În luna februarie 2026, au fost raportate 562 de insolvențe la nivel național, cele mai multe având loc în București, urmat de județele Bihor și Maramureș.

Analizând domeniile de activitate, cele mai afectate au fost:

Comerțul cu ridicata și amănuntul, inclusiv repararea autovehiculelor: 185 de cazuri
Construcțiile: 166 de insolvențe
Industria prelucrătoare: 97 de insolvențe
Transportul și depozitarea: 84 de insolvențe

Deși aceste sectoare continuă să fie cele mai afectate, toate au înregistrat o scădere față de perioada similară din 2025.

Modificări legislative în domeniul insolvenței

Creșterea numărului de insolvențe se petrece într-un context legislativ în schimbare, având în vedere modificările aduse prin Legea nr. 239/2025, parte a unui pachet de măsuri menite să redreseze și să eficientizeze resursele publice, adoptat la finalul anului trecut.

Aceste modificări au fost implementate după ani în care procedura insolvenței a fost, în unele cazuri, utilizată pentru a evita plata datoriilor, iar unele procese au durat chiar și peste 10 ani.

„Modificările au la bază patru piloni importanţi: reducerea duratei procedurilor de insolvenţă, consolidarea regimului răspunderii administratorilor, creşterea gradului de recuperare a creanţelor şi prevenirea practicilor de deturnare a procedurii”, a declarat un expert în domeniu.

În practică, noua legislație introduce verificări periodice ale situației debitorului și permite o tranziție mai rapidă către faliment atunci când reorganizarea nu mai este viabilă. De asemenea, sunt stabilite termene mai clare pentru valorificarea activelor, evitând astfel blocarea procedurilor.

O altă modificare semnificativă extinde răspunderea pentru intrarea în insolvență, incluzând și persoanele care controlează efectiv companiile. Astfel, acțiunea în răspundere nu se va mai limita doar la administratorii formali, ci se va extinde și la acele persoane care influențează deciziile financiare și operaționale ale debitorului.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul Digi24 și poate fi vizualizată direct aici.