Parcul Pallady: oamenii cheamă poliția, excavatorul sapă mai departe

Dacă ai crezut că bătălia pentru un parc se dă doar cu petiții și ședințe de consiliu, ia loc, că la Pallady poveste e mult mai suculentă. Pe terenul viitorului parc, în timp ce localnicii sună la Poliție, la Garda de Mediu și la Primărie, un excavator continuă senin să decoperteze terenul. Spoiler: excavatorul câștigă pe teren, deocamdată.

Utilajele au fost filmate lucrând pe 15 septembrie. A doua zi, ca prin minune, a apărut și panoul cu detaliile proiectului de construcție. Beniamin Gheorghiță, unul dintre localnici, spune că lumea a sunat la Poliția Locală, la Poliția de sector și la Garda de Mediu. Poliția Locală a ajuns, culmea, după ce muncitorii plecaseră deja acasă. Garda de Mediu a răspuns simplu: sesizări doar în scris, vă rugăm.

Nici consilierul PSD Valentin Voicu, cel care a inițiat proiectul de parc, nu a avut mai mult noroc. De aproape 30 de zile cere Primăriei să oprească emiterea de autorizații pe acele terenuri și nu a primit niciun răspuns.

Povestea parcului începe frumos: Grupul de Inițiativă Civică Pallady a lansat în septembrie 2024 o petiție semnată de peste 3.000 de oameni. În februarie 2026, consilierii locali au aprobat finanțarea proiectului. La consultarea publică din vară, votul a fost aproape unanim – 2.050 din 2.057 de locuitori au fost pentru parc. Pe 15 iulie, Consiliul Local al Sectorului 3 a votat în unanimitate pornirea exproprierilor pentru circa 24.000 de metri pătrați.

Aici începe partea mai puțin frumoasă. Primăria Sectorului 3 emisese deja, pe 17 iunie, autorizațiile 807 și 808 pentru două blocuri P+4 ale firmei Pro Alex Construct SRL – cu aproape o lună înainte de votul pentru parc. Pe 30 iunie, același arhitect-șef a semnat raportul favorabil pentru parc, fără să pomenească nimic despre autorizațiile deja emise.

Consilierul USR Eugen Matei spune că cei de la Urbanism nu au avertizat că pe o parte din teren existau deja autorizații de construire. Valentin Voicu, inițiatorul proiectului de parc, susține că a aflat despre ele abia mai târziu.

Ca să fie completă imaginea, pe 11 august, deci după votul pentru expropriere, au fost emise autorizațiile 913 și 914 pentru încă două blocuri, ale firmei Edan One Residence SRL. Cele două firme dețin împreună 4.800 de metri pătrați din suprafața parcului, teren pe care l-au dobândit în noiembrie 2025. Voicu recunoaște că, până la efectuarea exproprierii, proprietarul poate face orice vrea pe teren.

Pe 22 septembrie, PNL Sector 3 și USR Sector 3 au ținut o conferință de presă comună pe Drumul Gura Crivățului, cerând explicații pentru autorizațiile de blocuri emise pe terenul destinat parcului. Au subliniat că cele două autorizații din august au fost date după ce Consiliul Local votase deja hotărârea de expropriere din 15 iulie.

„Oamenii din Pallady au cerut un parc și au primit buldozere. În timp ce administrația Negoiță le cerea oamenilor să semneze pentru parc, în aceeași Primărie erau deja autorizate blocurile”, a declarat Lucian Judele, președintele USR Sector 3.

„Fiecare metru pătrat de spațiu verde contează. Nu putem accepta ca un parc dorit de mii de oameni să fie înlocuit cu beton”, a spus și Andrei Stan, liderul consilierilor USR Sector 3.

Cele două partide îi cer public primarului Robert Negoiță să explice cum a ajuns Primăria să promoveze exproprierea unui teren pe care exista deja o autorizație de construire.

Ca să punem lucrurile în context: legea cere minimum 26 de metri pătrați de spațiu verde pentru fiecare locuitor. Potrivit Gărzii de Mediu, Bucureștiul are în medie doar 8,8 metri pătrați. Pentru asta, Primăria Capitalei a plătit o amendă de 100.000 de lei în fiecare an, între 2020 și 2024. Amenda s-a plătit cuminte, parcurile noi nu au apărut. În 1989, un bucureștean avea în medie 16,79 metri pătrați de spațiu verde – deci mergem, ironic, în direcția greșită de mai bine de trei decenii.

Sectorul 3 are chiar o pagină intitulată „Sectorul 3, cel mai verde din București”, care anunță că sectorul a ajuns la 26 de metri pătrați de spațiu verde pe locuitor. Pe teren, bilanțul arată puțin altfel: în 2022, Primăria Sectorului 3 a pierdut definitiv la Înalta Curte peste 11 hectare din Parcul IOR, cel mai mare parc al sectorului. Acum, Pallady riscă să piardă un parc înainte să-l aibă vreodată cu adevărat.

Exproprierea trebuie aprobată de Consiliul General, iar blocurile deja ridicate cresc costul operațiunii – firmele ar putea da Primăria în judecată pentru pierderi. Varianta mai simplă, cu excluderea loturilor deja autorizate, ar tăia o bucată din parc. Locuitorii din zonă spun că utilajele au intrat deja și pe porțiunea marcată în PUG ca spațiu verde, ceea ce complică și mai mult povestea.

Sursă: B365 (b365.ro)