Metrou spre vest: Metrorex și Primăria și-au împărțit temele pentru M3
Dacă ai prins vreodată trafic pe centura de vest a Capitalei sau te-ai chinuit să ajungi din Militari spre Chiajna fără mașină, probabil te-ai întrebat la un moment dat de ce nu există încă un metrou acolo. Ei bine, lucrurile par să se mai miște un pic. Consiliul General al Municipiului București a aprobat zilele trecute o nouă formă a protocolului de asociere pentru prelungirea Magistralei 3 spre vestul orașului, iar documentul vine cu o treabă destul de utilă: stabilește exact cine face ce.
Povestea nu e nouă. În mai, Consiliul Local al Sectorului 6 fusese împuternicit să se asocieze cu Ministerul Transporturilor, Municipiul București și Metrorex pentru acest proiect, iar CGMB a girat decizia tot atunci. Ce s-a aprobat acum e, mai degrabă, o actualizare a anexei la acea hotărâre, venită după observații ale Ministerului Transporturilor legate de legislație și, culmea, de nevoia ca părțile implicate să se angajeze explicit „să facă totul” pentru proiect — un fel de garanție scrisă că nimeni nu lasă hârtiile să prindă praf într-un sertar.
Concret, Metrorex rămâne responsabilă cu achiziția și derularea serviciilor de proiectare și asistență tehnică necesare pentru documentația tehnico-economică a investiției, predă documentația deja elaborată pentru lucrarea „Dezvoltarea rețelei de metrou în zona București Vest – Extensia Magistralei 3” către Sectorul 6, oferă asistență tehnică celorlalte părți și se ocupă de promovarea documentației pentru constituirea oficială a obiectivului de investiții.
Sectorul 6, la rândul lui, pregătește documentația de achiziție pentru serviciile de proiectare și asistență tehnică — practic tema de proiectare și studiul de fezabilitate —, o predă apoi către Metrorex și oferă, de asemenea, asistență tehnică celorlalte părți implicate. Municipiul București, pe de altă parte, are un rol mai restrâns în acest protocol: oferă asistență tehnică părților. Una dintre cele mai importante prevederi ale noului document ține de constituirea unei asocieri de autorități contractante, conform legislației privind achizițiile publice și sectoriale — detaliu tehnic, dar esențial pentru ca lucrurile să meargă legal înainte.
Și acum, partea pe care o aștepți: ce prinde efectiv harta metroului dacă proiectul avansează. Sunt trei tronsoane distincte. Primul leagă M3 de Linia de Centură Vest, în zona Păcii, pe o lungime estimată de 3,7 kilometri, cu patru stații subterane. Al doilea conectează actuala magistrală cu zona Militari Residence din Chiajna și cu Complexul Comercial Militari, pe 3,3 kilometri, cu două stații supraterane. Al treilea duce metroul spre Cartierul Latin din Bragadiru, pe 4,36 kilometri, tot cu două stații supraterane. Trei zone dens populate și în continuă expansiune, care în prezent depind aproape exclusiv de mașină sau mijloace de suprafață supraîncărcate.
Ce e frumos la povestea asta e originea ei. Proiectul nu a picat de la vreun birou ministerial, ci a fost propus inițial de Georgel Simion, inginer Metrorex, care a observat că Magistrala 3 are deja construiți, dincolo de stația Preciziei, aproximativ 1,3 kilometri de linie — 0,3-0,4 km linie simplă și un kilometru linie dublă — pe care se poate extinde circulația. În documentul lui erau puse pe masă trei variante: subtraversarea centurii Bucureștiului, un parteneriat cu CFR pentru legătura cu inelul feroviar al Capitalei (pe modelul stației PO Parc Mogoșoaia de pe Magistrala 700), sau crearea unui nod intermodal asemănător celui de la Străulești, de pe Magistrala 4. „În primul rând, mă bucur că în cadrul Primăriei Sectorului 6 am găsit oameni dispuși să mă asculte, cărora să le pot prezenta proiectul meu. Acum, mă bucur că proiectul mai face un pas concret spre punerea lui în practică”, spunea Georgel Simion.
Pentru moment, vorbim strict de etapa de documentație tehnico-economică — nu de lucrări efective pe șantier. Dar faptul că cele trei instituții și-au clarificat în scris cine face ce e un semn că proiectul nu mai e doar o idee bună aruncată într-o ședință, ci începe să prindă contur administrativ. Rămâne de văzut cât de rapid se transformă hârtiile astea în șine și stații.
Sursă: Club Feroviar (clubferoviar.ro)