Lisabona dă amenzi, Bucureștiul dă dosare penale

Hai să facem un exercițiu simplu: ce au în comun Lisabona, Madridul, Berlinul, Praga și Amsterdamul? Toate au înțeles de mult că un tânăr prins cu o doză pentru consum propriu nu are nevoie neapărat de cazier, ci poate de ajutor. La București, în continuare, răspunsul standard rămâne dosarul penal, în timp ce prin alte capitale europene discuția s-a mutat demult spre reducerea riscurilor și tratament.

Portugalia e exemplul citat la nesfârșit, și pe bună dreptate. De 25 de ani a dezincriminat posesia pentru consum propriu, iar la Porto există centre de consum asistat unde oamenii pot folosi droguri sub supraveghere medicală, fără să riște moartea pe o bancă de parc. De la inaugurarea unuia dintre aceste centre, în 2022, s-au înregistrat 63.000 de vizite de la peste 2.000 de consumatori, mare parte dintre ei consumatori de cocaină sau heroină, și doar două supradoze, ambele tratate cu succes pe loc.

Nu înseamnă că la Lisabona e totul roz. Consumul stradal a reapărut în unele cartiere, așa că primăria a extins Unitățile Mobile de Consum Protejat, practic ambulanțe sau containere echipate special ca să mute consumul din stradă în spații curate și monitorizate medical. În paralel, orașul se luptă cu un fenomen mai ciudat: vânzători care le bagă turiștilor în mână frunze de dafin presate, pe post de droguri adevărate. Polițiștii spun că fenomenul există de peste 20 de ani, iar în august 2026 primarul Carlos Moedas și partidul Inițiativa Liberală au propus o lege care să incrimineze clar această înșelătorie.

Spania joacă altă carte: posesia pentru consum propriu nu e infracțiune dacă rămâne în spațiul privat, dar consumul pe stradă se amendează usturător — între 601 și 30.000 de euro pentru fapte grave. Madridul completează partea punitivă cu investiții concrete: un contract de 1,7 milioane de euro aprobat în 2024 pentru extinderea unui centru de reducere a riscurilor în zona Cañada Real, cu o sală dedicată prevenirii supradozelor. Rezultatul? Criminalitatea generală a scăzut cu 2,4% în 2025.

Cehia a făcut un pas suplimentar chiar anul acesta. De la 1 ianuarie 2026, orice adult de peste 21 de ani poate cultiva până la trei plante de canabis și poate păstra 100 de grame acasă, respectiv 25 de grame în afara locuinței. Peste aceste limite intervine contravenția sau, după caz, răspunderea penală. Praga rămâne însă capitala cu cel mai mare volum de infracțiuni legate de droguri din țară, iar comerțul s-a mutat masiv online, cu plăți în criptomonede și livrare prin curier.

Germania a legalizat parțial canabisul din aprilie 2024 — adulții pot deține 25 de grame în public, 50 acasă și pot cultiva trei plante. Efectul s-a văzut imediat în statistici: poliția berlineză a înregistrat în 2024 cu 3.056 de infracțiuni legate de droguri mai puține decât anul anterior, o scădere de 17,5%, iar șefa poliției a legat direct această evoluție de noua lege.

Amsterdamul rămâne cazul aparte — orașul coffeeshopurilor, unde vânzarea e tolerată, cu maximum cinci grame pe persoană pe zi. Asta a transformat orașul într-un magnet turistic: aproape 14 milioane de vizitatori de o zi în 2024, plus încă 10 milioane care au rămas peste noapte. Un studiu al primăriei arată că 57% dintre tinerii care vizitează zona De Wallen spun că shopurile de canabis au contat în decizia de a veni în oraș. Ca să tempereze excesele, Amsterdamul rulează campania „Stay Away”, cu un buget de aproximativ 165.000 de euro, deși un expert în turism a numit-o „jalnică și pueril㔠atât timp cât nu există amenzi aplicate real.

Și acum, Bucureștiul. Conform ultimului raport al fostei Agenții Naționale Antidrog (instituție desființată între timp), aproximativ 7.657 de persoane și-ar fi administrat droguri injectabile în Capitală în 2023. Aproape jumătate din urgențele medicale provocate de opioide la nivel național au fost înregistrate tot aici, iar Bucureștiul a avut cel mai mare număr de condamnări pentru trafic de droguri din țară — 148 în 2023.

Bilanțul Poliției Capitalei pentru 2024 arată 3.549 de infracțiuni constatate, 3.581 de persoane depistate, 18.620 de zone controlate, 7.143 de persoane testate cu drug test și 429 de permise reținute. Raportul nu spune însă câte dintre aceste dosare sunt pentru trafic și câte pentru simplă posesie — detaliu care ar lămuri mult din discuție.

Analiza apelor uzate de la stația de epurare Glina arată un model de consum recreațional pentru cocaină și MDMA, cu vârfuri de weekend, dar cifre sub media europeană. Excepția e ketamina: consumul din timpul săptămânii e de aproape trei ori mai mare decât media europeană (10 mg față de 3,21 mg la 1000 de locuitori).

Pe fondul acestor cifre, în Parlament a apărut un proiect inițiat de Daniel Fenechiu (PNL), Victoria Stoiciu (fostă senatoare PSD, acum independentă) și Cristian Ghinea (USR), care propune transformarea deținerii pentru consum propriu din infracțiune în contravenție, cu amenzi între 1.000 și 3.000 de lei, pe modelul portughez. Fenechiu și-a retras ulterior semnătura, motivând că vrea să protejeze PNL de „atacuri politice”. Parchetul General, condus de procuroarea Cristina Chiriac, a avertizat că relaxarea legislației ar putea slăbi instrumentele de combatere a traficului, iar Patriarhia Română și-a exprimat „profunda îngrijorare”, susținând că nicio lege nu trebuie să sugereze că drogurile sunt ceva normal.

La nivel local, sectoarele își fac și ele strategii. Sectorul 2 a lansat anul trecut o „Strategie antidrog” de 46 de pagini, criticată de criminologul Vlad Zaha pentru contradicții interne — pe lângă măsuri utile, precum un centru de recuperare în Tei sau un sistem de schimb de seringi, apar și idei mai degrabă polițienești, precum „destructurarea rețelelor de distribuție”. Sectorul 1 a aprobat anul acesta două milioane de lei pentru prevenție și sprijin familial, însă o parte importantă din buget merge spre teste de depistare folosite acasă de părinți — teste cunoscute pentru rata mare de rezultate fals pozitive sau fals negative, care pot genera mai multă paranoia decât soluții.

Și, ca să punem lucrurile în perspectivă: un studiu Planet Youth realizat în 46 de licee bucureștene arată că doar 6% dintre elevi au consumat droguri ilegale în ultima lună, în timp ce 52% au băut alcool și 35% au consumat înainte de 13 ani. Alți 31% au fumat tutun, iar 56% au încercat țigări electronice. Poate că acolo ar trebui să se uite mai atent strategiile antidrog ale sectoarelor, nu doar la cifrele care fac titluri.

Sursă: Buletin de București (buletin.de)