Legea integrității: obligații da, drepturi ba, spune ACCEPT

Parlamentul a mai bifat o lege importantă, iar de data asta discuția nu e despre vreun proiect din București, ci despre ce se întâmplă cu miile de cupluri necăsătorite din toată țara — deci și de aici, din oraș. Senatul a dat votul final pe Legea integrității, care extinde obligația declarării averilor și asupra partenerilor de viață ai persoanelor cu funcții publice. Practic, dacă ești partener sau partenera unui demnitar, de acum trebuie să-ți declari și tu averea, la fel ca soțul sau soția legală.

Asociația ACCEPT, care militează pentru drepturile persoanelor LGBT, a reacționat rapid printr-un comunicat și a pus punctul pe i: dacă statul recunoaște că există familii de facto — adică cupluri care trăiesc împreună fără să fie căsătorite — și le impune obligații ca și cum ar fi căsătorite, nu ar trebui să le dea și niște drepturi în schimb? Logic, nu?

Asociația spune că în România există sute de mii de asemenea familii, care s-au construit o viață împreună dar care rămân complet neprotejate legal: nu au drepturi în caz de boală sau deces al partenerului, nu au drepturi patrimoniale sau succesorale, nu sunt protejate în caz de separare și nici măcar instituțiile nu le recunosc oficial ca familie. Practic, poți locui 20 de ani cu cineva, poți crește copii împreună, dar în ochii legii rămâi „un străin” pentru partenerul tău.

ACCEPT amintește și de Decizia CCR nr. 562/2017, în care Curtea Constituțională a spus clar că viața de familie există și în relațiile de fapt, „indiferent de existența unei înregistrări formale”, și că excluderea partenerilor de facto de la protecțiile pe care le au soții este discriminatorie atunci când situațiile sunt comparabile. Cu alte cuvinte, Constituția ar susține deja ideea, doar că legile obișnuite nu au ținut pasul.

Avocata asociației, Anca Baltac, cere Parlamentului să „ducă până la capăt logica propriului vot” și să adopte un cadru clar pentru recunoașterea și protecția partenerilor din familii de facto, în linie cu deciziile curților europene. Iar Florin Buhuceanu, președintele executiv al Centrului Euroregional Pentru Inițiative Publice (ECPI), spune că a venit momentul ca aceste familii să aibă recunoaștere explicită în lege, nu doar „o protecție abstractă, pe hârtie”.

De reținut și că proiectul de lege include amendamente care îi vizează direct pe Dominic Fritz și Mirabela Grădinaru, iar amendamentul AUR prevede explicit că „soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarii din lege are obligația să depună declarație de avere și de interese.

Rămâne de văzut dacă Parlamentul va prelua și partea a doua a ecuației — drepturile — sau dacă discuția se va opri, ca de multe ori, la partea cu obligațiile.

Sursă: G4Media.ro