DeBucuresti

Home » Inaugurarea Rotondei Scriitorilor din Cișmigiu în contextul războiului

Inaugurarea Rotondei Scriitorilor din Cișmigiu în contextul războiului

de Mihaela Dinu
0 comentarii

Rotonda Scriitorilor, cunoscută anterior sub denumirea de „Rondul Roman”, a fost inaugurată pe 27 iunie 1943, în perioada în care primarul Bucureștiului era generalul Ioan Rășcanu. Această inițiativă a fost susținută de ministrul Culturii Naționale și Cultelor, filosoful Ion Petrovici. La acea vreme, conducătorul statului era Mareșalul Ion Antonescu, care a delegat un aghiotant pentru a reprezenta autoritățile la festivitate, în timp ce Mihai Antonescu ocupa funcția de prim-ministru.

Evenimentul a fost amplu mediatizat, primind spațiu generos în ziarele vremii, precum Timpul și Universul, care publicau comunicatele oficiale ale lui Adolf Hitler pe prima pagină. Generalul Rășcanu a fost primar al Bucureștiului între octombrie 1942 și august 1944 și a avut o soartă tragică, fiind exterminat în închisoarea din Sighet în anul 1952.

Istoricul Rotondei Scriitorilor

Rotonda a fost construită pe locul vechiului Rond Roman, care a fost amenajat în 1910 de peisagistul german Friedrich Rebhuhn. Acesta a fost responsabil și pentru grădina șahiștilor din apropierea Rotondei. Busturile celor 12 mari scriitori români, denumiți „apostolii neamului”, au fost realizate de sculptori de renume și au fost gândite inițial să fie din bronz, dar din cauza restricțiilor impuse de Armata Română, au fost executate în marmură de Rușchița.

Detalii despre busturi și sculptori

  • Mihai Eminescu – sculptor Ion Jalea
  • Vasile Alecsandri – Teodor Burcă
  • Ion Luca Caragiale – Oscar Spathe
  • Al Vlahuță – Oscar Han
  • George Coșbuc – Ion Grigore Popovici
  • Octavian Goga – Ion Jalea
  • Ștefan Octavian Iosif – Cornel Medrea
  • Alexandru Odobescu – Milița Petrașcu
  • Titu Maiorescu – Dimitriu Bârlad
  • Nicolae Bălcescu – Constantin Baranschi
  • Bogdan Petriceicu Hasdeu – Mihai Onofrei
  • Duiliu Zamfirescu – Alexandru Călinescu

Costul total al busturilor a fost de 4.450.000 lei, cheltuielile fiind împărțite între ministerul Culturii Naționale, ministerul de Interne și Primăria Capitalei. În ciuda dificultăților economice, inaugurarea a fost un simbol al continuității culturale în vremuri de război.

Impactul cultural și propagandistic

În ciuda contextului dificil al războiului, inaugurarea Rotondei Scriitorilor a fost văzută ca o dovadă a angajamentului autorităților față de valorile culturale ale națiunii. Ziarul Timpul a subliniat importanța acestui eveniment, menționând că, în ciuda provocărilor, s-a găsit timpul necesar pentru a celebra arta și cultura românească.

Rotonda Scriitorilor a devenit astfel un loc de pelerinaj pentru iubitorii de literatură, simbolizând respectul și recunoașterea adusă marilor scriitori care au contribuit la formarea identității culturale românești.

Cu toate acestea, după încheierea războiului, bustul lui Octavian Goga a fost vandalizat și înlocuit cu cel al lui Ion Creangă, reflectând schimbările politice și sociale din România postbelică.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul b365.ro și poate fi vizualizată direct aici.

S-ar putea să vă placă și

Lasă un comentariu