Guvernul și AEP, date în judecată: „Interimatul de la Primăria Capitalei a devenit lipsit de legitimitate democratică”

Guvernul României și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) au fost acționate în judecată pentru neîndeplinirea obligației legale de a organiza alegeri pentru funcția de primar general al Capitalei, funcție rămasă vacantă după alegerea lui Nicușor Dan ca președinte al României. Această acțiune a fost inițiată de un grup de cetățeni, care susțin că interimatul actual a depășit termenul legal, generând o situație lipsită de legitimitate democratică.

Declarațiile premierului

Într-o declarație recentă, premierul Ilie Bolojan a subliniat că, în absența unei hotărâri de Guvern adoptate săptămâna viitoare, nu vor mai putea fi organizate alegeri în acest an la București. Aceasta a stârnit îngrijorări cu privire la viitorul procesului electoral în Capitală.

Reclamanții și argumentele lor

Reclamanții, printre care se numără Alexandru Pânișoară, Florin Alexandru Dumitrescu și Dan Podaru, au depus o acțiune la Curtea de Apel București, cerând instanței să oblige Guvernul să emită de urgență hotărârea necesară pentru organizarea alegerilor. Aceștia argumentează că mandatul interimar al viceprimarului a depășit termenul legal, ceea ce a dus la o situație de anomie.

„Mandatul interimar al viceprimarului a depășit termenul legal, transformându-se într-o stare de fapt lipsită de legitimitate democratică”, afirmă reclamanții.

Solicitările adresate instanței

În cererea de chemare în judecată, reclamanții solicită:

• Constatarea nelegalității pasivității Guvernului și AEP în organizarea alegerilor locale.
• Obligarea AEP de a iniția procedurile legale pentru stabilirea datei alegerilor.
• Impunerea unei amenzi cominatorii pentru fiecare zi de întârziere în îndeplinirea obligațiilor legale.

De asemenea, aceștia cer ca instanța să oblige Guvernul să plătească cheltuielile de judecată, având în vedere refuzul de a organiza alegerile pentru funcția de Primar General al Municipiului București, vacantă din 26 mai 2025.

Implicațiile legale și democratice

Reclamanții subliniază că, odată cu încetarea mandatului de primar general, Guvernul avea obligația de a stabili data alegerilor parțiale în termen de 90 de zile, conform legislației în vigoare. Aceștia consideră că pasivitatea autorităților nu doar că încalcă legea, ci și voința politică a cetățenilor.

„Lipsa unei reacții din partea autorităților publice centrale echivalează cu o blocare a procesului democratic”, afirmă reclamanții.

În concluzie, acțiunea în instanță nu este doar o formalitate, ci un demers esențial pentru restabilirea ordinii democratice și respectul față de lege. Reclamanții subliniază că exercitarea dreptului de vot este fundamentală pentru o societate liberă, iar inacțiunea autorităților reprezintă o amenințare la adresa democrației.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul Digi24 și poate fi vizualizată direct aici.