⏱ 2 min de citit
Se anunță o poveste de birocrație românească pe cinste, cu iz de teatru absurd, iar protagonista e chiar Oana Gheorghiu, cea pusă de Guvern să vadă ce se mai poate reforma prin companiile de stat. Aparent, atunci când a vrut să se uite mai atent la selecția conducerii Portului Constanța, Ministerul Transporturilor i-a trântit ușa în nas, invocând printre altele… GDPR-ul.
Da, ați citit bine. Regulamentul european despre protecția datelor personale, gândit inițial să ne apere informațiile de companii care ne vând reclame nedorite, a fost folosit ca argument pentru a nu preda documente unei persoane care lucrează chiar în structurile Guvernului și care avea sesizări despre modul în care s-a desfășurat procedura de selecție.
Iar aici vine partea și mai savuroasă: selecția respectivă, spune Gheorghiu, a durat patru ani și jumătate mai mult decât mandatul pe care ar fi trebuit să-l acopere. Practic, dacă ar fi fost o cursă de maraton, concurenții ar fi ajuns la linia de sosire cam pe la următoarea ediție a competiției.
Nu se cunosc încă toate detaliile despre ce anume conțineau documentele refuzate sau cine anume ar fi fost vizat de sesizările primite, dar cazul ridică, din nou, întrebarea veche de când lumea: cât de transparente sunt, de fapt, procesele de numire în companiile de stat românești, mai ales cele cu miză economică serioasă, cum e un port la Marea Neagră prin care trec mărfuri de miliarde.
Rămâne de văzut dacă subiectul va ajunge și în fața Guvernului, mai ales că discuția despre reforma companiilor de stat e una dintre temele fierbinți ale momentului, într-un context politic în care, ca să fim sinceri, orice veste despre birocrație excesivă și lipsă de transparență cade pe un teren deja destul de sensibil.
Sursă: G4Media.ro
Acest articol a fost creat cu asistența inteligenței artificiale și verificat editorial de Redactia.
