Frunze în parcuri: PMB ne întreabă pe noi ce să facă

A venit toamna, copacii și-au dat jos frunzele cum fac în fiecare an de când e lumea, iar Primăria Capitalei s-a trezit cu o întrebare existențială: strângem frunzele sau le lăsăm acolo, pe iarbă, să-și vadă de treaba lor? Pare o glumă, dar chiar asta a întrebat instituția pe bucureșteni, pe pagina ei de social media, ca și cum întreținerea parcurilor ar fi, dintr-odată, o chestiune de referendum.

Primăria a venit și cu argumente pentru ambele tabere, ceea ce zic și eu diplomație administrativă de nivel avansat. Pe de-o parte, frunzele lăsate pe sol ar ajuta pământul, ar păstra umiditatea și ar oferi adăpost unor viețuitoare utile. Pe de altă parte, tot Primăria spune că frunzele ude de pe alei și din locurile de joacă sunt periculoase, pentru că poți aluneca pe ele, că un strat gros strică gazonul și că rigolele înfundate cu frunze blochează scurgerea apei de ploaie. Practic, instituția s-a contrazis singură în același mesaj, ceea ce e oarecum impresionant.

Dincolo de dezbaterea publică, Primăria Generală susține că are deja un circuit prin care frunzele adunate din parcuri ajung la o stație de compost. Numai că nu a venit cu cifre, documente sau nume concrete ale acestei stații, așa că rămâne un fel de promisiune pe cuvânt.

Cum fac alții, mai pe scurt și mai pe bune

La Iași, Compania Municipală de Servicii Publice adună frunzele și le duce la stații speciale unde devin compost. În parcul Copou, cel mai mare din oraș, se strâng cantități serioase în fiecare toamnă, iar o parte din compostul rezultat ajunge înapoi în spațiile verzi, iar altă parte e ambalată și vândută ca pământ de flori.

La Timișoara, lucrurile funcționează cam la fel de ani buni: echipele de întreținere duc resturile vegetale la un centru dedicat, unde sunt transformate în compost și refolosite pentru fertilizarea parcurilor și a rondurilor cu flori.

Și ca să nu credem că suntem singurii care se gândesc la frunze, iată ce fac marile capitale europene. La Paris, au fost strânse circa 4.500 de tone de frunze în 2024, din care aproape 2.000 de tone au ajuns la compostare, restul fiind lăsate intenționat acolo unde nu deranjează. La Berlin, serviciul de salubrizare se ocupă de străzi, iar birourile de district au grijă de parcuri, unde se colectează zeci de mii de tone pe sezon, toate direcționate spre instalații de compostare. La Viena, în jurul Palatului Schönbrunn, frunzele sunt aspirate cu utilaje silențioase și duse la uzina de compost Lobau, unde se amestecă cu resturi alimentare colectate separat de la vienezi, iar compostul rezultat ajunge înapoi în oraș sau e oferit gratuit celor care vor să-l folosească la grădinărit. La Londra, Parcurile Regale transformă frunzele în compost verde, dar în unele zone le lasă pur și simplu pe sol, să se descompună natural și să hrănească pământul.

Ce zic medicii despre toată tărășenia asta

Medicul pneumolog Beatrice Mahler a explicat, pentru Buletin de București, că transformarea frunzelor în compost e de fapt o idee foarte bună. „O modalitate eficientă nu doar de a scăpa de frunze, ci și de a le folosi în mod util, este compostarea. Frunzele uscate sunt materiale bogate în carbon care, combinate cu materiale verzi bogate în azot (cum ar fi iarba tăiată), pot crea un compost extrem de hrănitor pentru sol, sau poți toca sau mărunți frunzele pentru a le folosi ca mulci sau îngrășământ natural”, a spus medicul.

Bucureștenii, ca de obicei, nu s-au lăsat mai prejos

Postarea Primăriei a strâns aproape 1.000 de reacții, iar comentariile au mers rapid dincolo de subiectul frunzelor, spre nemulțumirile clasice legate de parcuri: lipsa specialiștilor, prea mult beton și infrastructura care se degradează.

Un bucureștean, Alexandru Bogdan Radu, a scris pe pagina instituției: „Vă vedem în Cișmigiu cum le strângeți cu sacii de pe spatiile verzi si le băgați în pungi negre, aruncate in dubele diesel care put, și solul ramane gol”.

Alții au mers direct la comparații cu Occidentul. „Soluțiile trebuie găsite pentru betoane, arborii trebuie lăsați în pace! Cel mai simplu ar fi ca prin alte orașe (Berlin, Praga, Varșovia), lacurile lăsate cu maluri naturale, fără betoane”, a scris un comentator, în timp ce altcineva a ironizat lipsa umbrei din oraș: „Auziți, ce ar fi să plantați și în niște spații însorite ca să crească și să țină umbră unde chiar contează”.

Până la urmă, dezbaterea despre frunze pare mai degrabă un pretext pentru a vorbi despre ceva mai mare: cum arată și cum ar trebui să arate parcurile noastre, și dacă administrația are, de fapt, un plan clar sau doar o anchetă pe Facebook.

Sursă: Buletin de București (buletin.de)