⏱ 2 min de citit
Nu știu voi, dar eu tot mai cred că Dunărea e fluviul ăla mare și liniștit care curge la nesfârșit, indiferent ce se întâmplă. Ei bine, realitatea din teren ne dă peste nas: seceta asta prelungită a transformat fluviul într-o problemă serioasă, cu efecte care ajung, la firul ierbii, și în buzunarul și în programul nostru, al tuturor.
Nivelul apei e încă extrem de scăzut, iar navigația a intrat practic în colaps pe anumite porțiuni. La Calafat sunt barje blocate pur și simplu pentru că nu mai au pe unde să treacă. Navele de pasageri nu mai reușesc să depășească zona Drobeta-Turnu Severin, ceea ce înseamnă rute anulate și planuri date peste cap pentru cei care se bazau pe transportul fluvial. Iar la Bechet, bacul — care pentru multă lume e singura variantă rapidă de a trece dintr-o parte în alta — stă nefolosit de deja patru luni.
Partea și mai puțin veselă e că, spun specialiștii, lucrurile s-ar putea înrăutăți. Prognozele arată că debitul Dunării ar putea scădea până la 1.300 de metri cubi pe secundă, o cifră care sună tehnic, dar care în traducere înseamnă mai puțină apă, mai multe blocaje și, indirect, presiune suplimentară pe zona energetică — pentru că da, seceta asta nu afectează doar navigația, ci se leagă direct și de criza energetică despre care tot auzim.
Practic, ce părea acum câțiva ani un decor de vacanță — vapoare, pasageri, traversări liniștite cu bacul — s-a transformat într-o problemă logistică reală, cu oameni care își reorganizează rutele și cu marfă care stă blocată acolo unde nu ar trebui. Rămâne de văzut cât va mai dura seceta asta și dacă lucrurile se vor stabiliza înainte ca situația să devină și mai complicată.
Sursă: Digi24 (digi24.ro)
