Statuia cunoscută sub denumirea de „Împăratul Traian, simbol al latinității poporului român, în postura impunătoare, stând în picioare și ținând în brațe Lupoaica Romei” a trecut printr-o serie de încercări și scandaluri, încă de la instalarea sa pe treptele Muzeului Național de Istorie al României în anul 2011.
În 2017, acest monument de for public a fost vandalizat, coada lupoaicei fiind smulsă, iar repararea sa a durat până în 2019, când a dispărut misterios. Recent, investigațiile au scos la iveală detalii surprinzătoare despre soarta statuii. Se pare că Împăratul Traian a fost exilat în curtea casei de licitații Artmark, unde a fost fotografiat de un artist local.
Întrebarea care se ridică este cum a ajuns un monument plătit din fonduri publice să fie scos la licitație. Anca Bejan, purtător de cuvânt al Artmark, a clarificat că statuia expusă în curtea lor nu este aceea de pe treptele muzeului, ci un exemplar mai vechi, realizat de sculptorul Vasile Gorduz, cu o patină diferită.
Istoria tumultoasă a statuii
Statuia a fost dezvelită cu fast în 2012 de primarul de atunci, Sorin Oprescu, dar a fost amplasată direct pe treptele muzeului, fără un soclu adecvat, expusă la traficul intens de pe Calea Victoriei. Criticile nu au întârziat să apară, iar academicianul Răzvan Theodorescu a comparat inaugurarea cu un simbol al națiunii.
Lucrarea lui Vasile Gorduz a fost apreciată de unii, dar a stârnit și controverse, fiind considerată de unii critici ca având o calitate artistică îndoielnică. După moartea sculptorului, statuia a fost transformată în bronz de artistul Ioan Bolborea, dar ulterior a fost suspectată că ar fi realizată dintr-un aliaj inferior, ceea ce a dus la o plângere penală.
Reamplasarea statuii
În prezent, statuia se află în depozitul Centrului de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” și urmează să fie reamplasată în Parcul Floreasca, după ce se vor finaliza procedurile legale necesare. Costurile totale pentru realizarea statuii și reparațiile ulterioare au fost semnificative, ridicându-se la peste 500.000 de lei.
Criticile aduse statuii au fost variate, de la observații despre nuditatea sa, până la comentarii ironice despre aspectul lupoaicei. De asemenea, statuia a fost comparată cu alte lucrări de artă din România, inclusiv cu statuia lui Mihai Eminescu din Montreal, care a stârnit reacții similare de controversă.
„M-a revoltat valul de mitocănie care s-a revărsat asupra statuii. A costat 45.000 de euro, o sumă infimă pentru o statuie de bronz, comparabilă cu BMW-ul pentru care mulți români și-ar amaneta și sufletul.”
În concluzie, povestea statuii Împăratului Traian este una plină de peripeții, reflectând nu doar evoluția unui monument de artă, ci și atitudinea societății față de arta modernă și simbolurile naționale.
Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul b365.ro și poate fi vizualizată direct aici.
