Cercetătorii de la Muzeul Național de Istorie a României efectuează săpături pe o pantă a râului Colentina, unde au decopertat o suprafață de aproximativ 1.700 de metri pătrați. Aceste săpături sunt realizate treptat, iar o arheologă a prezentat imagini de pe șantierul de cercetare, menționând că s-au realizat progrese semnificative, aproximativ o treime din zona de studiu fiind deja investigată.
Unul dintre principalele obstacole întâmpinate a fost identificarea terenului antic, o provocare frecventă în zonele urbanizate. Panta râului Colentina a fost influențată de un sistem de terasări utilizat pentru construcțiile aferente ștrandului, precum și de lucrările de amenajare a Lacului Tei. Aceste terase au acoperit sau tăiat nivelul de călcare original cu până la 2 metri.
Arheologa a explicat că săpăturile se desfășoară în trepte, deoarece terenul de la care a început șantierul prezintă o diferență de nivel între laturi și rupturi verticale, ceea ce a împiedicat utilizarea excavatorului în mod perpendicular.
Cercetătoarea a subliniat: „Ceea ce mi s-a părut interesant aici este că nivelul cu arheologie (gropi cu sacrificii de animale aparținând populației getice din epoca romană, precum și bordeie din secolele XVIII-XIX și poate chiar unele mai vechi) a fost sigilat de o mega-inundație și de o zonă de băltire, databilă între finalul secolului XIX și începutul secolului XX, pe cel puțin jumătate de kilometru în afara albiei.”
În plus, cercetătoarea a exprimat dorința de a organiza un spațiu expozițional dedicat acestor descoperiri, poate chiar pe malul unui lac, având în vedere că descoperirile anterioare relevante pentru epoca târzie a fierului din zona Bucureștiului se concentrează pe marginea apelor, cum ar fi la Herăstrău, Cernica și Băneasa.
De asemenea, ea a menționat că pentru săpăturile de pe acest sit se poate observa o „constantă în receptarea sacră a mediilor umede”.
Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul b365.ro și poate fi vizualizată direct aici.
