De la București la New York. O companie românească pune infrastructura estului Europei pe masa investitorilor americani

Un pod nu devine strategic doar atunci când este distrus. O stație electrică nu devine critică în momentul în care rămâne fără funcțiune. Iar un spital nu poate fi reconstruit rapid doar pentru că există bani disponibili.

Acesta a fost punctul de plecare al unei dezbateri organizate la New York de Concelex și Atlantic Council România, în marja celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU.

Masa rotundă, intitulată „Anchoring the Eastern Flank: Critical Infrastructure and Transatlantic Capital in Central and Eastern Europe”, a pus față în față oficiali, diplomați, finanțatori și companii pentru a discuta cum ar trebui construită și finanțată infrastructura strategică a Europei Centrale și de Est în următorul deceniu. La eveniment a luat cuvântul și președintele României, Nicușor Dan.

Ce ne-a arătat Ucraina

Războiul din Ucraina a schimbat și modul în care este privită infrastructura.

În cazul distrugerii unui pod feroviar, a unei stații de transformare sau a unui spital, viteza cu care obiectivul poate reveni în funcțiune depinde de ceea ce există deja în teren: utilaje, materiale compatibile și echipe capabile să intervină imediat.

Dacă toate acestea trebuie aduse din altă țară sau de la o companie aflată sub altă jurisdicție, timpul de reacție crește tocmai atunci când fiecare zi contează.

„Refacerea după o criză depinde de utilajele și echipele care există deja pe teritoriu”, a explicat Radu Pițurlea, CEO Concelex.

De aici și ideea pusă pe masa participanților: infrastructura nu mai trebuie privită doar ca investiție economică, ci și ca parte a capacității de securitate a unui stat.

Nu doar cine finanțează, ci și cine poate construi

Concelex a venit la New York cu două propuneri.

Prima este introducerea capacității reale de execuție între criteriile după care sunt selectate proiectele strategice. În practică, evaluarea ar trebui să răspundă și la întrebări foarte concrete: există compania care poate construi obiectivul? Are utilajele, oamenii și know-how-ul necesare? Îl poate repara rapid dacă este afectat?

A doua direcție este dezvoltarea unor parteneriate public-private pe termen lung pe coridoarele strategice, în care firmele de infrastructură din regiune să poată investi capital propriu împreună cu investitori americani și alți finanțatori transatlantici.

Compania propune și realizarea unui fel de hartă sau index al infrastructurii strategice de pe flancul estic NATO, care să indice cine poate construi fiecare obiectiv, cine îl poate reface, cât de repede și sub ce jurisdicție se află capacitatea respectivă.

Capitalul american caută proiecte și parteneri locali

Una dintre concluziile întâlnirii a fost că investitorii americani privesc Europa Centrală și de Est ca pe o zonă cu un potențial important pentru următorii ani.

Dar banii vin cu condiții: proiectele trebuie să aibă riscurile clar definite și să existe parteneri locali care nu doar construiesc infrastructura, ci o pot și întreține pe termen lung.

În această ecuație, constructorii regionali ar putea trece de la statutul de executanți la cel de parteneri direcți ai capitalului transatlantic.

Cine a fost la masa de la New York

Din delegația și grupul românesc au făcut parte președintele Nicușor Dan, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, consilierii prezidențiali Marius Lazurca și Radu Burnete, precum și ambasadorul României în Statele Unite, Andrei Muraru.
Au mai participat ambasadori ai unor state din Europa Centrală și de Est, diplomați, reprezentanți ai agenției americane DFC, ai unor bănci de investiții și fonduri globale, precum și companii americane și românești din energie, inginerie și infrastructură.

Gazda întâlnirii a fost Frederick Kempe, președinte și CEO al Atlantic Council, iar discuția a fost moderată de Landon Derentz, vicepreședinte pentru energie și infrastructură.

De la proiecte naționale la coridoare regionale

Frederick Kempe a rezumat una dintre schimbările de perspectivă discutate la New York: infrastructura nu mai poate fi gândită exclusiv în interiorul granițelor fiecărui stat.

Prețul energiei, rutele de transport, lanțurile de aprovizionare și costul finanțării trec rapid de la o țară la alta, motiv pentru care energia, infrastructura și comunicațiile ar trebui integrate regional.

Atlantic Council România are, de altfel, infrastructura și energia printre domeniile centrale ale activității sale, cu accent pe conectivitatea regională și cooperarea transatlantică.

Următoarea întâlnire: București

Discuția nu se încheie la New York. Propunerile Concelex urmează să fie dezvoltate împreună cu Atlantic Council, iar participanții au convenit ca următoarea etapă să fie o întâlnire organizată la București.

Concelex are peste 30 de ani de activitate și lucrează în infrastructură critică, energie, centre de date, construcții și regenerare urbană. Compania anunță în prezent peste 1.300 de angajați și aproximativ 100 de șantiere active și este membru fondator al Atlantic Council România.

De la București la New York și, apoi, înapoi la București, discuția încearcă să răspundă unei întrebări tot mai concrete pentru Europa de Est: nu doar ce infrastructură trebuie construită, ci cine o poate menține funcțională atunci când apare o criză.