De ce a stat Pasajul Basarab 15 ani în mizerie

Dacă v-ați întrebat vreodată de ce Pasajul Basarab arăta ca după un asediu — geamuri sparte, pereți pictați de toți graffiti-știi orașului și un strat de murdărie ce părea vechi de o generație — Primăria Capitalei a venit în weekend cu explicația. Și, sincer, e una dintre acele povești administrative care te fac să râzi ca să nu plângi.

Pe scurt: pasajul nu a fost niciodată recepționat oficial. Iar în România, dacă un obiectiv nu e recepționat, nu poți semna contracte de pază, curățenie sau mentenanță pentru el. Practic, timp de 15 ani, Basarab a fost un fel de zonă administrativă gri — construit, folosit de mii de oameni zilnic, dar din punct de vedere birocratic, inexistent.

Chiar oficialii PMB au recunoscut situația fără menajamente: „15 ani pasajul a fost dat uitării. Nu a existat mentenanță, salubrizare, pază. Nu se pot contracta servicii pentru obiective nerecepționate.” Iar asta explică de ce stația de tramvai arăta, până de curând, ca o relicvă abandonată — geamuri de plexiglas pline de praf, lifturi murdare și un miros pe care nu ți-l dorești în drum spre serviciu.

Partea și mai neașteptată vine din explicația primarului general Ciprian Ciucu, care a povestit primăvara aceasta un motiv aproape suprarealist pentru întârziere: documentele pasajului fuseseră ridicate de procurori (DNA) și nu mai fuseseră returnate ani de zile. Fără acte originale, recepția pur și simplu nu se putea face. „Nu am făcut recepția pentru că nu aveam documentele. Că le luase DNA-ul. Și DNA-ul trebuie să dea înapoi”, a explicat Ciucu, adăugând că abia recent s-a reușit deblocarea situației prin negocieri.

Between timp, pasajul a continuat să se degradeze — a ruginit, s-a deteriorat structural — pentru că, evident, nimeni nu avea cadrul legal să intervină. Ciucu a mai spus că o parte din costurile reparațiilor vor fi suportate de constructor, iar restul, cele apărute din lipsa de mentenanță pe fondul nerecepționării, vor fi asumate de Primărie: „Nu-i vina constructorului că noi n-am recepționat.”

Vestea bună e că lucrurile s-au mișcat concret: circulația rutieră pe ambele sensuri a fost redeschisă duminică seara, iar tramvaiele au revenit luni dimineața. Lucrările care blocau traficul au fost finalizate, însă echipele de la Direcția Investiții a PMB, Trustul de Clădiri Metropolitane București și firma FCC We Build continuă operațiunile de „civilizare” a zonei.

Până la final de an, planul e clar: se schimbă gardurile ruginite și panourile fonice, se curăță și protejează toate elementele de beton rămase netratate, iar stația de tramvai primește un tratament complet — plexiglas nou, scări, lifturi și scări rulante funcționale. Practic, Basarab urmează să arate, în sfârșit, ca un pasaj din secolul XXI, nu ca un decor abandonat de film postapocaliptic.

Ciucu a mai avertizat că, în vara viitoare, vor mai fi lucrări pe pod — vești mai puțin plăcute pentru cei care trec zilnic pe acolo, dar, cum spunea chiar el, „asta-i viața, ce să facem?”

Sursă: Club Feroviar (clubferoviar.ro)