Creșterea tarifelor Metrorex cu 40% în contextul problemelor tehnice ale garniturilor Alstom

În urma incidentelor legate de trenurile noi care au fost modificate până la punctul de a nu mai funcționa, Metrorex continuă să surprindă prin decizia de a crește tarifele pentru călătoriile cu metroul, în ciuda unei iminente crize a combustibilului. Această majorare nu este una minoră, prețul abonamentelor urmând să crească cu până la 50%, începând cu data de 1 mai.
Chiar dacă călătoria cu metroul devine mai costisitoare, opțiunile de transport de suprafață nu sunt mai favorabile. STB se confruntă cu o situație financiară extrem de gravă, având datorii de aproape 30 de milioane de euro către furnizori, așa cum a fost raportat de diverse surse încă de la începutul anului.
Fără îmbunătățiri, dar cu tarife mai mari
Majorarea prețului unei călătorii de la 5 lei la 7 lei, ceea ce reprezintă o creștere de 40%, nu este însoțită de îmbunătățiri vizibile ale serviciului. În prezent, una dintre cele mai costisitoare investiții recente, trenurile Alstom Metropolis, în valoare de peste 100 de milioane de euro, nu sunt utilizate pentru transportul călătorilor. Aceste garnituri, destinate operării automate, au fost modificate ulterior, ceea ce a generat probleme tehnice și erori de software.
În acest context, întrebarea care se ridică este: „de ce nu s-a scumpit deja călătoria?” Avem trenuri de peste 100 de milioane de euro care stau nefolosite, conturi poprite de parteneri contractuali, modificări tehnice realizate fără o planificare adecvată, iar costurile sunt transferate direct către călători.
Comparativ cu alte capitale europene
Comparativ cu alte capitale din regiune, majorarea tarifelor pune Bucureștiul într-o poziție dificil de justificat. O călătorie de 7 lei, echivalentul a aproximativ 1,37 euro, devine mai scumpă decât în orașe precum Sofia, Budapesta, Varșovia sau Praga, unde tarifele sunt semnificativ mai mici, iar calitatea serviciilor de metrou este comparabilă. De exemplu, în Sofia, o călătorie costă aproximativ 0,80 euro, în Budapesta în jur de 0,75 euro, iar în Praga circa 1,2 euro.
Chiar și Varșovia, care a modernizat și extins sistemul de transport în ultimii ani, oferă tarife mai mici decât cele din București. Astfel, Metrorex ajunge să impună prețuri pentru transportul subteran la un nivel asemănător cu orașele din vestul Europei, fără a oferi aceleași standarde de eficiență.
Probleme de mediu și sănătate
Logica din spatele acestei scumpiri este surprinzătoare, deoarece, pe de o parte, se ajustează accizele la combustibil pentru a nu supăra șoferii, iar pe de altă parte, se descurajează utilizarea transportului public. În cazul în care situația energetică se complică, bucureștenii ar putea realiza că transportul public era o opțiune mai bună, poate chiar să-l încurajeze.
Subiectul calității aerului devine din ce în ce mai relevant, având în vedere nivelul de poluare pe care îl respirăm în stațiile de metrou. Măsurătorile efectuate anterior au arătat că aerul de pe peron este de o calitate slabă, cu niveluri de particule care depășesc limitele admise, iar monitorizarea oficială este inexistentă. Promisiunile autorităților de a monta senzori de aer în subteran au rămas fără rezultat.
Astfel, bucureștenii nu doar că vor plăti mai mult pentru o călătorie, dar se confruntă și cu riscuri pentru sănătate din cauza poluării din subteran.