14 clădiri din București intră în consolidare și reabilitare

Vestea bună: Bucureștiul se apucă serios de treabă cu 14 clădiri care aveau nevoie de atenție de ani buni. Consiliul General a votat azi, la propunerea primarului Ciprian Ciucu, o serie de proiecte care vor băga în consolidare și reabilitare atât imobile de patrimoniu, cât și blocuri de locuințe cu risc seismic.

E un mix interesant: de la muzee care stau închise de 30 de ani, la blocuri de pe Magheru unde locuiesc sute de oameni, până la clădiri abandonate care vor deveni spații culturale. Și cea mai mișto parte? Majoritatea banilor vin din fonduri europene, deci nu se duc doar din bugetul local.

Să vedem ce intră pe lista de lucru. Pe partea de clădiri publice, avem opt bijuterii care prind viață din nou. Muzeul Gheorghe Tăttărescu de pe Strada Domnița Anastasia 7 – închis de peste 30 de ani – va fi restaurat complet, cu tot cu bunurile culturale din interior, și redeschis publicului. La fel și casa memorială Ligia și Pompiliu Macovei de pe Strada 11 Iunie 36-38, care va reintra în circuitul turistic al orașului.

Imobilul de pe Calea Șerban Vodă 107, acum în paragină, va deveni sediul Arhivei Interactive a Municipiului București. Fostul cinema Lumina de pe Bulevardul Regina Elisabeta 32 – care arată cam jale acum – se transformă într-un Hub Cultural Multifuncțional Verde, cu sală de 120 de locuri și spații expoziționale.

Pe Strada Covaci 13 va apărea un centru dedicat meșteșugurilor tradiționale, iar pe Gladiolelor 11 se mută Biblioteca Muzeului Municipiului București, cu săli de lectură și depozite moderne. Clădirea de pe Sfinților 13 devine spațiu public de învățare și producție creativă, cu workshopuri și evenimente culturale. Și ceva important: imobilul de pe Mătăsari 44 va fi primul centru cultural permanent al comunității rome din București.

Acum, partea cu blocurile de locuințe – și aici e interesant. Pe Intrarea Văcărești 2 testează o soluție inovativă: consolidare seismică și eficiență energetică fără să reloceze proprietarii. Lucrările se fac doar din exterior, ceea ce sună prea bine ca să fie adevărat, dar aparent se poate.

Celelalte cinci blocuri sunt toate în zone centrale: Calea Victoriei 97 (8 etaje, 19 apartamente), Bulevardul Magheru 27 (49 de apartamente, 240 de persoane), Strada Ion Câmpineanu 9 (unde se reia o lucrare abandonată în 2012), și Șoseaua Panduri 36 (clădire din 1926, în zona construită protejată Parcelarea Cotroceni).

Banii vin în mare parte din Programul Regional București-Ilfov 2021-2027, unde finanțarea nerambursabilă ajunge până la 93% din valoarea totală. Restul clădirilor sunt în programul național de consolidare, cu finanțare de 85-90%. Deci, da, se poate și fără să golim bugetul local.

E un început solid pentru un oraș care are tone de clădiri cu risc seismic și imobile de patrimoniu lăsate în paragină. Hai să vedem cât de repede se mișcă lucrurile de aici înainte.