Corupția în București: De la supraviețuire la îmbogățire

Într-o lume în care surprizele din politica românească par să nu mai aibă sfârșit, recentul discurs al fostului vicepremier a adus în prim-plan o temă controversată: corupția. La o conferință de presă, acesta a lansat un concept provocator, afirmând că există două categorii de șpagă: șpaga de supraviețuire și șpaga de îmbogățire. El a mărturisit că a oferit mită din frică, fără a menționa însă că, în perioada în care a recurs la aceste practici, afacerea sa a prosperat considerabil.

Acest tip de declarație ridică întrebări serioase despre integritatea celor care ar trebui să promoveze reformele. A afirma că ai acționat din frică în fața unei funcționare de la ANAF este un semnal alarmant. Întrebările care se nasc sunt: Ce înseamnă cu adevărat șpaga bună și șpaga rea?

Tipologii de șpagă în București

Analizând mai în detaliu, putem distinge între diferitele forme de mită în funcție de sector:

• SECTOR 1:
  

  Șpagă de arhitectură morală: Supraviețuire pentru obținerea rapidă a unui certificat de urbanism, versus îmbogățire prin construirea de clădiri în zone necorespunzătoare.

• SECTOR 2:
  

  Șpagă cu vibe de echilibru: Supraviețuire pentru a asigura un loc în clasa preferată a școlii, față de îmbogățire prin contracte de pavaje supraevaluate.

• SECTOR 3:
  

  Șpagă în regim rutier: Supraviețuire pentru reparații minore, comparativ cu îmbogățire prin contracte de refacere a infrastructurii.

• SECTOR 4:
  

  Șpagă digitală: Supraviețuire pentru a evita respingerea cererilor de parcare, versus îmbogățire prin câștigarea licitațiilor pentru digitalizare.

• SECTOR 5:
  

  Șpagă în sănătate: Supraviețuire pentru anveloparea blocului, comparativ cu îmbogățire prin obținerea de fonduri pentru proiecte fictive.

• SECTOR 6:
  

  Șpagă de tip „soft power”: Supraviețuire pentru menținerea contractelor de curățenie, versus îmbogățire prin livrarea de produse și servicii pe același contract.

Aceste distincții sugerează o normalizare a corupției, unde justificările pentru plățile de mită devin din ce în ce mai acceptabile. Se pare că, în ochii unora, orice formă de șpagă poate fi justificată, iar societatea se îndreaptă spre o acceptare tacită a acestor practici.

Rămâne de văzut cum va evolua această situație și cum va influența percepția publicului asupra corupției în București.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul b365.ro și poate fi vizualizată direct aici.