Copenhaga construiește o nouă linie de metrou. Noi bem cafea și așteptăm M6

Dacă ești din București și urmărești cu un ochi ce fac capitalele europene cu transportul public, pregătește-te pentru un mic val de invidie sănătoasă. Copenhaga tocmai a lansat licitațiile pentru linia de metrou M5 — un proiect de 1,35 miliarde de euro care arată cum arată o strategie urbană gândită pe termen lung, nu de la un buget la altul.

Povestea metroului din capitala daneză e una de succes aproape enervantă de coerentă. În aproape 25 de ani, rețeaua a crescut linie după linie, iar fiecare extindere a tras după ea cartiere noi, investiții imobiliare și birouri. Nu infrastructura a urmat dezvoltarea urbană — ci invers. Stația apare, cartierul se construiește în jurul ei. Modelul funcționează atât de bine încât în 2025 metroul din Copenhaga a transportat 135 de milioane de pasageri, cu 8% mai mult față de anul anterior — cel mai mare număr din istoria rețelei.

Ultima extindere, inaugurată în iunie 2024 pe linia M4 spre Sydhavn și Valby, a depășit estimările de trafic cu 50%. Stația Havneholmen a înregistrat în 2026 o creștere de 22% a numărului de pasageri față de anul anterior. Adică oamenii chiar folosesc metroul când e construit bine și ajunge unde trebuie.

Noua linie M5 va fi o magistrală independentă cu nouă stații, construită în două etape. Prima fază — cea pentru care s-au lansat acum licitațiile — include șase stații (cinci subterane și una supraterană), două tuneluri forate cu o lungime totală de 7 kilometri, un viaduct de 2 kilometri și un centru de comandă și mentenanță. Vor intra în trafic 14 trenuri automate, iar prima secțiune urmează să devină operațională în 2036.

Traseul primei faze leagă Gara Centrală din Copenhaga de zona de la nord de Prags Boulevard, urmând să deservească și cartierele viitoare din Østhavnen și Lynetteholm — unul dintre cele mai ambițioase proiecte de extindere urbană din Europa. Pe termen lung, viziunea include și un segment nordic, cu ultima porțiune estimată să intre în exploatare în 2045, plus posibilitatea transformării întregii linii într-o buclă circulară.

Cele două licitații lansate acum sunt separate: una pentru lucrările civile, estimată la 800 de milioane de euro, și alta pentru sistemele de transport — inclusiv achiziția a peste 5 trenuri de metrou automate — în valoare de 550 de milioane de euro. Termenul pentru depunerea cererilor de precalificare este 25 august, iar procedura de atribuire se desfășoară între 16 septembrie și 27 decembrie 2026.

Ce e interesant la modelul contractual ales e că nu e vorba de un clasic „dăm banii, voi construiți, ne vedem la recepție”. Metroselskabet — compania responsabilă de rețea — introduce mecanisme de partajare a riscurilor, inclusiv un sistem „pain/gain” prin care costurile suplimentare și economiile realizate sunt împărțite între beneficiar și constructor. Riscurile geologice sunt asumate parțial de autoritate printr-un concept de referință geotehnică. Pe scurt: toată lumea e motivată să livreze bine, nu doar ieftin.

Stațiile noii linii sunt gândite cu mai multă lumină naturală, acces direct de la nivelul străzii la peroane în anumite puncte și o arhitectură integrată în identitatea fiecărui cartier. Metroselskabet și-a propus să reducă cu 50% amprenta de carbon față de liniile construite anterior — obiectiv inclus obligatoriu în contractele de infrastructură.

Directorul executiv al Metroselskabet, Mikkel Kjær Jensen, a declarat că noua linie va consolida legăturile dintre diferitele zone ale orașului și va crea conexiuni mai puternice atât între cartierele existente, cât și spre noile zone de dezvoltare urbană.

Între timp, la București, linia M6 spre Aeroport există pe hârtie de mulți ani și e bine mersi acolo. Dar asta e o altă poveste, pentru altă cafea.

Sursă: Club Feroviar (clubferoviar.ro)