Controverse la ANAF după promovarea unui funcționar invocat într-un raport al Curții de Conturi

Potrivit publicației Lumea Politică, o numire făcută recent în cadrul ANAF ridică semne de întrebare într-un moment în care, la nivel oficial, conducerea Ministerului Finanțelor vorbește despre reformă și despre curățenie în instituțiile din subordine. Articolul susține că un funcționar acuzat că ar fi tratat superficial un control cu miză majoră a fost promovat într-una dintre cele mai importante funcții din structura Antifraudei.

Conform informațiilor publicate, actualul șef al Direcției Regionale Antifraudă Fiscală București ar fi fost numit director, deși specialiștii Curții de Conturi ar fi constatat că verificările făcute de acesta într-un dosar legat de grupul Murfatlar au fost incomplete și ar fi favorizat contribuabilul controlat. Cazul ar fi ajuns și în atenția Direcției de Integritate din ANAF, însă fără o sancțiune, după ce presupusele fapte s-ar fi prescris.

În articol se arată că, la jumătatea anului 2023, inspectori antifraudă din cadrul ANAF au fost trimiși să controleze firme din grupul Murfatlar, pe fondul unor suspiciuni privind tranzacții între companii ale grupului fără înregistrarea plăților în contabilitate, pentru evitarea plății TVA. Mecanismul descris ar fi presupus acumularea unor datorii în acte, urmată de insolvență și, în final, de faliment.

În acest context, Ionel Marian, pe atunci șef serviciu în cadrul Direcției Antifraudă București, ar fi fost desemnat să verifice, împreună cu un subordonat, relația comercială dintre Wine Solutions Brand SRL și Rotact Bev SRL.

Raportul Curții de Conturi invocat în articol consemnează următoarele:

„În ceea ce privește obiectivul solicitat în special de Curtea de Conturi, respectiv relația comercială dintre Wine Solutions Brand SRL și Rotact Bev SRL, echipa de audit constată că acest obiectiv nu a fost prezentat în procesul verbal încheiat de echipa de inspectori ai DGAF, acest obiectiv fiind tratat cu superficialitate. Practic, despre Rotact Bev SRL echipa de control a Curții de Conturi a identificat doar câteva informații incomplete, respectiv un total al vânzărilor Rotact Bev SRL rezumat doar la perioada 2021 – 2022, cuprinse într-un tabel din care rezultau vânzări totale de 25.639.653,88 le, ori din datele regăsite în dosarul contribuabilului Rotact Bev SRL de la Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC) și din procesul verbal încheiat de o altă echipă de inspectori DGAF la Rotact Bev SRL indicau un volum al vânzărilor către Wine Solutions Brand SRL în valoare de 202.885.143,47 lei pentru perioada 2018-2022și confirmau soldul restant de plată către Rotact Bev SRL de 153.705.748,46 lei. Superficialitatea controlului efectuat diminuează substanțial forța probantă a procesului verbal întocmit, favorizând contribuabilul verificat în situația unei cercetări viitoare ale aspectelor urmărite de către Curtea de Conturi, de către alte organe de cercetare competente. În procesul verbal încheiat la Wine Solutions Brand SRL nu a fost cuprinsă întreaga perioadă a relației comerciale dintre societăți și nu s-a făcut nicio referire la valoarea semnificativă a datoriei față de Rotact Bev SRL”.

Datele menționate în raport indică diferențe semnificative între ceea ce a fost consemnat în urma controlului și informațiile existente în alte documente fiscale. Dacă în procesul-verbal întocmit în urma verificării apar doar date limitate pentru perioada 2021–2022, alte documente analizate de Curtea de Conturi ar indica vânzări către Wine Solutions Brand SRL de peste 202 milioane de lei în intervalul 2018–2022 și un sold restant de peste 153 milioane de lei.

Materialul mai susține că superiorii funcționarului au sesizat Direcția de Integritate din ANAF, însă notificarea ar fi fost transmisă prea târziu. În aceste condiții, echipa desemnată să verifice cazul ar fi constatat depășirea termenului de șase luni de la constatarea faptelor, iar ancheta internă s-ar fi încheiat cu o soluție de clasare. Potrivit acelorași informații, funcționarul ar fi explicat atunci că nu ar fi văzut adresa prin care i se cerea să controleze aspectele respective.

În articol este menționată și declarația de avere a acestuia. Conform datelor prezentate, funcționarul deține mai multe terenuri în județele Ilfov, Olt și Prahova, în condițiile în care principala sa sursă de venit ar fi fost, de-a lungul anilor, salariul încasat ca angajat ANAF.

Cazul este pus în legătură și cu dosarul Murfatlar, considerat unul dintre cele mai mari dosare de evaziune fiscală din România. ANAF a sesizat DNA încă din 2014 cu privire la un prejudiciu de aproape 600 de milioane de lei produs de grupul de firme din jurul Murfatlar România SA. După nouă ani de anchetă, în instanță a ajuns doar o parte a dosarului, care vizează un prejudiciu semnificativ mai mic, în timp ce alte componente s-au prescris sau au fost clasate.

În acest context, cazul ridică semne de întrebare atât cu privire la modul în care au fost gestionate controalele fiscale într-un dosar major, cât și în ceea ce privește criteriile după care sunt promovate persoane în funcții-cheie din cadrul ANAF.