Companiile care aduc muncitori străini din Nepal, Sri Lanka, Bangladesh, Filipine și India cer digitalizarea completă a procedurilor în România

Muncitorii străini care activează în România depind în mod esențial de digitalizarea proceselor birocratice gestionate de autorități. Această necesitate devine evidentă în contextul în care lipsa unor proceduri complet online duce la prelungirea timpurilor de așteptare, consumul excesiv de resurse și întârzieri semnificative în integrarea acestor lucrători pe piața muncii. Reprezentanții Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă din România (PIFM) subliniază aceste aspecte în comunicările lor recente.

Vicepreședintele PIFM, Elena Panțiru, a declarat:

„Este nevoie ca schimbarea de angajator să se poată face integral online, fără depunerea dosarului la ghișeu. În afară de oferta de muncă, cazierul străinului este emis de autoritățile române și, odată încărcat pe portal, poate fi verificat direct de către Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI).”

Aceasta sugerează că, în prezent, procesul este unul hibrid, unde dosarele sunt încărcate online, dar necesită și depunerea în format fizic, ceea ce complică și întârzie procesul.

Elena Panțiru a adăugat:

„Ne dorim ca la schimbarea de angajator sau de funcție să eliminăm complet depunerea fizică. Străinii sunt deja în România, sunt angajați și verificați. Eliminarea acestui pas ar salva timp, oameni și energie atât pentru noi, cât și pentru IGI.”

Aceasta ar putea reduce semnificativ resursele necesare pentru a opera aceste modificări online, estimându-se că ar fi suficiente doar 2-3 persoane dedicate pentru a implementa aceste schimbări.

Patronatul a subliniat că, deși Inspectoratul General pentru Imigrări este deschis la aceste modificări, întregul proces depinde de eforturile agențiilor de recrutare, care trebuie să pregătească și să depună documentele în ambele formate. Muncitorii străini se află într-o situație vulnerabilă, iar fără sprijinul unei agenții specializate, reintrarea lor în legalitate devine extrem de dificilă.

„Dacă un angajat străin rupe legătura cu angajatorul său, îi este extrem de greu să găsească un nou angajator care să îl introducă în legalitate. Mulți nu cunosc detaliile procedurale și nu știu că fără un acord de încetare a colaborării nu se mai poate face nimic,” a avertizat vicepreședintele PIFM.

În acest context, PIFM solicită accelerarea digitalizării proceselor și implementarea unor proceduri complet online pentru schimbarea angajatorului și a funcției, considerând această măsură vitală pentru protecția muncitorilor străini, eficiența angajatorilor și buna funcționare a instituțiilor statului.

Un alt obstacol major rămâne timpii de așteptare. De exemplu, în cazul unui aviz de lucrător permanent pentru un muncitor înalt calificat, dacă cererea este încărcată astăzi, locul disponibil pentru procesare poate fi abia în ianuarie. Totuși, schimbarea de angajator este prioritară pentru IGI București, pentru a evita blocarea activității lucrătorului și a angajatorului.

„Acest proces ar putea fi accelerat semnificativ prin digitalizarea completă a etapelor,”

a subliniat vicepreședintele patronatului.

Schimbarea de funcție se confruntă cu aceleași bariere. Chiar și atunci când toate documentele sunt valabile și încărcate pe portal, procesul impune depunerea dosarului fizic, prezența în audiență și multiple formalități. PIFM propune ca Inspectoratul General pentru Imigrări să creeze secțiuni distincte pe portalul online, dedicate exclusiv schimbării angajatorului, însoțite de un sistem de programări cu timpi de așteptare semnificativ reduși.

„Această măsură ar eficientiza procesul, ar reduce aglomerările și ar preveni întârzierile majore care afectează statul și muncitorii. În prezent, durata obținerii unui nou aviz de muncă în cazul schimbării angajatorului sau funcției poate ajunge până la 6 luni, generând pierderi estimate de 9.000 RON/persoană pentru stat,” au concluzionat reprezentanții patronatului. Simplificarea procedurii ar putea aduce la buget un plus de până la 90 milioane RON (aproximativ 18 milioane de euro) la un volum de 10.000 de cazuri anual.

Conform datelor oficiale, în prima jumătate a anului 2024, în România erau înregistrați peste 150.000 de muncitori străini cu drept de muncă, majoritatea provenind din Nepal, Sri Lanka, Bangladesh, Filipine și India. Peste 70% dintre aceștia activează în domenii precum construcțiile, HoReCa și transporturi, sectoare grav afectate de lipsa forței de muncă locale.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul g4media.ro și poate fi vizualizată direct aici.