Bucuresti

Ciucu, scrisoare despre haosul șantierelor de tramvai din oraș

⏱ 3 min de citit

Dacă în ultimele săptămâni ați înjurat măcar o dată vreun șantier din oraș, mai ales pe la liniile de tramvai, aflați că nu sunteți singuri — și că primarul general Ciprian Ciucu știe foarte bine asta. Ploile de toamnă au scos și mai tare la iveală dezastrul din zonele cu lucrări deschise simultan, iar edilul a decis să iasă public cu explicații, într-o serie de postări pe care chiar el a numit-o, cu oarecare umor, o trilogie despre șantierele de la șinele de tramvai.

Vestea bună: a promis trei episoade. Vestea mai puțin bună: a reușit să scrie doar două până acum, motiv pentru care bănuim că mai are și alte treburi pe la PMB, nu doar să ne liniștească pe noi, bucureștenii nervoși.

În prima parte a explicat de ce a deschis atâtea șantiere deodată — pe scurt, pentru că altfel riscam să pierdem finanțările, iar varianta de a face doar câteva lucrări mici și ușoare, „electoral”, nu intra în calcul. Omul spune răspicat că nu vrea decizii care arată bine la vot, ci decizii corecte pentru oraș, chiar dacă asta îl costă al doilea mandat.

Al doilea episod, publicat de curând, vine cu partea pe care toată lumea o întreabă: de ce nu se văd muncitori pe șantier și de ce anumite tronsoane par înghețate în timp. Explicația lui Ciucu este, în esență, una birocratică și tehnică: proiectarea inițială pentru utilități a fost făcută generic, pe estimări, iar abia după ce s-au scos șinele vechi s-a văzut realitatea din subteran. Asta a dus la nevoia de expertize separate pentru apă-canal, termoficare, gaze și electricitate, proiecte tehnice noi, bani suplimentari care nu fuseseră prevăzuți și, evident, noi contracte sau acte adiționale.

Toată această muncă de birou, zice primarul, a dus la stagnarea lucrărilor pe alocuri — pentru că nu poți continua să sapi fără proiect nou și fără contract actualizat. A mai spus că au găsit rețele subterane din 1940, din 1960, din 1975, nemarcate pe nicio hartă, plus branșamente ilegale făcute de-a lungul anilor, tot nemarcate. Practic, orașul ascunde sub asfalt o arhivă întreagă de surprize pentru care nimeni nu a ținut evidență.

Partea amuzantă a întregii povești este rugămintea pe care Ciucu a adăugat-o în comentarii, după ce scrisese aproape 900 de cuvinte: să citim cu răbdare, fără grabă. S-a inspirat, zice el, dintr-un meniu de restaurant unde scria „cartofi prăjiți curățați de mâna bucătarului” — adică nu din pungă, congelați de la supermarket. La fel și textele lui, spune primarul: sunt scrise chiar de el, nu de echipa de comunicare.

La final, mesajul lui rămâne același ca în prima parte: știe că lumea e nervoasă, știe că înjurăturile și reportajele critice continuă, dar spune că preferă să ia decizii corecte pentru oraș decât să amâne lucrurile cu gândul la un nou mandat. A promis că echipa lui va continua să lucreze „zi lumină”, inclusiv în weekenduri, cât se va putea.

Urmează, promite primarul, episodul trei din trilogie, în care ar trebui să răspundă la întrebarea pe care probabil o puneți și voi chiar acum: vor fi gata lucrările la timp și ce face primăria ca să se asigure că se lucrează efectiv pe șantiere.

Sursă: B365 (b365.ro)

Citește și

DeBucuresti este partener LIXRA Media Intelligence Network