Ciucu promite București ca Viena, dar cu răbdare, zice el

Pe la ore mici, când majoritatea dintre noi dormeam sau ne uitam la Netflix, primarul general Ciprian Ciucu a avut o veste mare pentru bucureșteni: orașul va găzdui „cea mai mare expoziție Smart City din această parte de lume”, programată pentru aprilie 2028. Nu-i nicio coincidență că data pică exact înainte de alegerile locale, la care edilul va candida, mai mult ca sigur, pentru un nou mandat.
În postarea de pe Facebook în care a anunțat evenimentul, Ciucu a ținut să sublinieze cât de puternic e mediul de afaceri din București, spunând că PIB-ul regiunii București-Ilfov a ajuns la nivelul întregii Bulgarii, iar PIB-ul pe locuitor este comparabil cu cel al Vienei. „Am verificat aceste cifre”, a precizat chiar el, ca să nu rămână loc de dubii.
Aici a intervenit o bucureșteancă, în comentarii, cu o observație care a strâns rapid aprecieri: dacă tot avem PIB ca la Viena, n-ar fi rău să trăim și noi puțin mai aproape de standardul vienez — curățenie, transport, spații verzi, servicii publice ca lumea. „Este dureros să citim aceste știri și să vedem realitatea atât de departe”, a scris ea.
Ciucu i-a răspuns, chiar dacă era destul de târziu și avusese, bănuim, o zi grea. I-a spus că „la asta muncește” și a dat ca exemplu propriile realizări din perioada în care a fost primar de Sector 6. Mesajul lui, pe scurt: răbdare, că lucrurile bune nu apar peste noapte. „Nu apar ca ciupercile după ploaie. E nevoie de studii, proiectare, bani. Am făcut școli în Sectorul 6 în 3-4 ani, nu în primul an. Parcurile la fel. Străzile la fel”, a scris primarul.
Dacă tot vorbim de Viena, hai să vedem puțin cum stau lucrurile acolo, ca să înțelegem ce înseamnă mai exact „servicii ca la Viena”. Capitala austriacă are un singur operator municipal pentru gestionarea deșeurilor și curățenie, MA 48, cu în jur de 3.300-3.500 de angajați. Aceștia curăță zilnic peste 2.800 de kilometri de străzi și 5.600 de kilometri de trotuare — cifre care, pur și simplu, nu au cum să nu impresioneze.
Vienezii au la dispoziție peste 23.000 de coșuri de gunoi stradale, golite zilnic, uneori de mai multe ori pe zi în zonele centrale, plus peste 4.400 de puncte de colectare selectivă și 13 centre mari de reciclare. Orașul procesează anual peste un milion de tone de deșeuri, iar ce rămâne nu ajunge direct la groapa de gunoi, ci e incinerat în patru uzine de valorificare energetică, de unde rezultă energie termică și electrică pentru sute de mii de gospodării. Și, ca să nu existe tentația de a arunca gunoiul oriunde, inspectorii pot da pe loc amenzi între 50 și 2.000 de euro pentru nerespectarea regulilor de curățenie.
Mai există și o diferență de fond, care explică parțial de ce lucrurile funcționează altfel acolo: Viena are un singur primar și un singur Consiliu Municipal, cu 100 de consilieri, și are un statut dublu — este în același timp municipiu și unul dintre cele nouă landuri federale ale Austriei. București, în schimb, e orașul cu șapte primării, fiecare cu propriile bugete, priorități și, nu rareori, dispute. Așa că, între vise de Smart City și realitatea de zi cu zi, diferența rămâne, deocamdată, destul de mare — dar măcar avem o dată: aprilie 2028.
Sursă: B365 (b365.ro)