Ciucu, mâhnit că n-avem clădiri spectaculoase ca-n lume
Ciprian Ciucu, primarul general al Capitalei, a avut parte zilele astea de o întâlnire care pare să-l fi pus pe gânduri serios. S-a văzut cu Patrik Schumacher, arhitectul-șef și liderul biroului Zaha Hadid Architects din Londra, venit la București să primească titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”. Și, cum se întâmplă des după asemenea întâlniri, primarul a simțit nevoia să ne împărtășească o confesiune pe Facebook.
Pe scurt, Ciucu e supărat. Spune că după 1989, în București, nu s-a construit nicio clădire modernă și spectaculoasă semnată de vreuna dintre primele 10 firme de arhitectură din lume. „Ne-am zbătut undeva între a construi mult și prost și a construi puțin”, scrie el, recunoscând că e un subiect pe care orașul ar trebui să-l dezbată serios, nu doar să-l lase așa, la voia întâmplării.
Primarul mărturisește că atunci când vede clădiri spectaculoase, funcționale, cu tehnologie de ultimă generație, ridicate „peste tot în lume”, simte un soi de invidie că Bucureștiul nu are și el ceva similar. Compară acest sentiment cu cel trăit de Dinicu Golescu, boierul și scriitorul care, întors de la Paris la începutul secolului 19, scria că „noi am rămas în urma tuturor neamurilor și vremea este a ne deștepta”. Golescu fusese impresionat de școlile, bibliotecile și spitalele din Occident și se întrista văzând lipsa lor acasă — o paralelă pe care Ciucu o face acum, două secole mai târziu, în materie de arhitectură urbană.
Patrik Schumacher nu e un nume oarecare în branșă. E co-autorul unor proiecte care au ajuns simboluri ale orașelor în care au fost construite: faimoasa Operă din Guangzhou, Teatrul Maxxi din Roma, spectaculosul Centru Cultural Heydar Aliyev din Baku sau aeroportul Beijing Daxing. Genul de clădiri care apar pe toate listele „ce trebuie să vezi” atunci când ajungi într-un oraș nou.
Dincolo de partea emoțională a postării, Ciucu a ținut să amintească și ce a făcut concret anul acesta pe zona de urbanism. A mediat, spune el, zeci de discuții între Direcția Arhitectului-Șef din cadrul PMB și consorțiul care lucrează la Planul Urbanistic General al Bucureștiului, condus de Universitatea „Ion Mincu”. A implicat și Comisia Tehnică de Urbanism, instituție externă PMB, iar rezultatul ar fi o soluție pentru deblocarea contractului de PUG, care momentan e suspendat. Promite o conferință de presă „cât de curând” în care să explice mai pe larg despre ce e vorba.
Rămâne de văzut dacă discuția cu Schumacher va rămâne doar o postare nostalgică pe Facebook sau va avea și un ecou concret în felul în care arată Bucureștiul de mâine. Deocamdată, orașul are nevoie urgentă de un PUG funcțional, iar asta pare să fie, de fapt, miza reală din spatele acestei povești.
Sursă: B365 (b365.ro)