Cine conduce de fapt blocurile din București

Dacă ai stat vreodată la o ședință de bloc și te-ai întrebat de ce facturile par scrise în cod morse sau de ce firma de curățenie schimbă numele mai des decât anotimpurile, ai nimerit exact subiectul zilei. Prin conturile asociațiilor de proprietari din București și Ilfov trec anual zeci de milioane de euro — bani pentru apă, căldură, curățenie și reparații. În teorie, noi, proprietarii, decidem cum se cheltuie. În practică, lucrurile stau altfel, iar o investigație recentă arată exact cum.

În Capitală și Ilfov există cam 17.000 de condominii și tot atâtea asociații de proprietari, iar trei cazuri documentate arată cum administrarea unor blocuri poate ajunge, practic, sub controlul unor firme și persoane care își construiesc propriile rețele de contracte — în timp ce autoritățile ajung cu controalele mult prea târziu sau prea blând.

Comuna 63, blocul-oraș din Sectorul 3

Pe strada Dristorului, la blocul 63, cunoscut în zonă drept „Comuna 63”, locuiesc aproximativ 2.000 de oameni înghesuiți în peste 950 de garsoniere — practic un cartier într-o singură clădire. Aici au apărut facturi contestate de locatari, o datorie de peste 250.000 de lei către Termoenergetica, probleme la lifturi și interfoane, plus lucrări pe care oamenii spun că le-au plătit fără să fie făcute ca lumea.

Documentele obținute arată legături între firma administratorului și alte societăți care primesc contracte de la asociație — inclusiv firma de curățenie a soției sale. Un control al Primăriei Sectorului 3 a găsit nereguli, dar, culmea, a verificat o firmă care nici nu mai administra efectiv blocul. Întrebat de ce tot schimbă firmele, administratorul a spus că le folosește pe mai multe ca să rămână sub plafonul de TVA — practică pe care a numit-o, cu nonșalanță, „optimizare fiscală”.

Fostul agent SPP și blocul M33

Al doilea caz e la marginea Sectorului 3, la blocul M33 de pe Aleea Barajul Bicaz. Aici administrarea a ajuns la firma soției lui Nicolae Topală, fost angajat al Serviciului de Pază și Protecție condus de controversatul Lucian Pahonțu.

Povestea a pornit de la o ședință a asociației la care, potrivit investigației, au participat și persoane din afara blocului, iar unii au votat de două ori. Documentele nu au ajuns inițial la Primăria Sectorului 3, iar asociația a fost amendată cu 2.500 de lei. Locatarii reclamă lipsa gazelor, confuzii legate de plata întreținerii și conflicte continue pe tema conducerii asociației. Investigația urmărește și legăturile politice ale Roxanei Cristina Dinu, președinta asociației, și ale lui Nicolae Topală, noul administrator.

Militari Residence: dezvoltatorul își alege singur administratorul

Al treilea caz ne duce în comuna Chiajna, la Militari Residence, construit de dezvoltatorii cunoscuți online drept Vest Group. Aici investigația arată cum dezvoltatorii au ales chiar ei firma de administrare — Empire Group — care a și înființat asociația de proprietari. Printr-un apel incognito, reporterii au confirmat cum funcționează, de fapt, mecanismul prin care dezvoltatorul decide cine administrează blocul pe care tocmai l-a ridicat.

Pentru 117 locatari au fost propuse contracte de interfoane și camere de supraveghere în valoare de peste 100.000 de lei, plătibile timp de cinci ani, iar pentru curățenie a fost aleasă o firmă cu un singur angajat. Investigația arată și că soții Iftime, cei din spatele Empire Group, au făcut optimizări fiscale ca să scape de plata TVA-ului.

De ce se întâmplă asta

O asociație de proprietari apare automat în orice bloc locuit de mai mult de trei persoane cu spații comune. Legea a permis administrarea blocurilor și prin firme până la actuala reglementare din 2018. Potrivit experților și unor parlamentari consultați, cadrul legal actual nu oferă suficiente mecanisme de protecție pentru proprietari — administratorii gestionează banii și viața zilnică a blocului, iar proprietarii și autoritățile locale au arme destul de boante când vine vorba de control.

Morala, dacă vrem una: data viitoare când treci pe lângă ședința de bloc fără să te duci, poate merită să stai cinci minute — se pare că acolo se decid lucruri mult mai importante decât culoarea gardului.

Sursă: Buletin de București (buletin.de)