Cel mai bine organizat cartier din București e un stup

Bucureștiul are multe cartiere cu reguli nescrise și ierarhii complicate, dar niciunul nu se apropie de nivelul de organizare al unei colonii de albine. Cei de la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” au explicat recent cum funcționează, de fapt, această mini-societate care pare desprinsă dintr-un roman SF, dar există la propriu în orice stup.

Totul se învârte în jurul a trei tipuri de personaje: regina, albinele lucrătoare și trântorii. Fiecare are un rol strict, iar sistemul funcționează atât de fin încât specialiștii îl numesc, simplu, un superorganism.

Regina e singura din colonie care se ocupă de reproducere și depune două tipuri de ouă: unele fertilizate, din care ies femelele, și altele nefecundate, din care apar trântorii. Aici intervine un fenomen genetic cu nume savant — haplodiploidie — care face ca trântorii să aibă un singur set de cromozomi, moștenit integral de la regină, în timp ce lucrătoarele sunt diploide, cu set dublu.

Chestia interesantă e gradul de rudenie dintre lucrătoare: dacă sunt fiice ale aceleiași regine și ale aceluiași trântor, pot împărtăși până la 75% din materialul genetic. Totuși, pentru că regina se împerechează cu mai mulți trântori, nu toate lucrătoarele din stup au același tată, așa că gradele de înrudire variază.

Albinele lucrătoare nu sunt doar niște executante fără opinie. Rolul lor se schimbă în funcție de vârstă și de nevoile momentului din stup — la un moment dat curăță celulele, apoi hrănesc puietul, apoi păzesc intrarea, apoi ies la cules. Practic, fac rotație de tură, exact ca un angajat care trece prin toate departamentele firmei într-un an.

Ordinea în stup e menținută printr-o comunicare chimică sofisticată. Regina secretă feromoni regali care influențează direct comportamentul și fiziologia lucrătoarelor, ținând colonia „aliniată”. Dacă regina moare sau dispare, colonia nu intră în panică — ia o larvă femelă obișnuită și, prin schimbarea hranei și a condițiilor de dezvoltare, o transformă într-o nouă regină.

Trântorii, în schimb, au o singură treabă: reproducerea. Nu adună hrană, nu apără stupul, nu au treabă cu puietul. Iar când sezonul de reproducere se termină, colonia îi elimină treptat, pentru că întreținerea lor costă resurse prețioase, iar iarna nu iartă risipa. Practic, stupul face o reorganizare de sezon rece, ceva ce mulți bucureșteni ar recunoaște din experiența proprie de la job.

Sursă: B365 (b365.ro)