Cât te costă, de fapt, un an de școală în București

August se apropie de final, vacanța mare la fel, iar asta înseamnă un singur lucru pentru orice părinte bucureștean: a venit vremea listelor de rechizite și a calculelor mentale care te fac să te întrebi de ce nimeni nu ne-a pregătit pentru asta la vreun curs de educație financiară. Așa că am făcut exercițiul ăsta pe îndelete, ca să vedem cât ne costă, cu adevărat, anul școlar 2026-2027.

Cursurile încep pe 7 septembrie 2026 și se termină pe 18 iunie 2027, adică 36 de săptămâni împărțite în cinci module, cu tot cu vacanțe, „Săptămâna verde” și „Școala altfel” la pachet. Astea din urmă înseamnă, în experiența multor părinți, un cost extra de 200-400 de lei pentru activități și excursii.

Ideea că școala publică e „gratuită” sună frumos în teorie. În practică, orice părinte cu copil la clasele I-IV (pe ele ne-am concentrat, pentru că la pregătitoare costurile sunt mai mici, iar la clasele mari cresc și mai tare) știe că lista de cheltuieli e mult mai lungă decât rechizitele de bază.

Manualele sunt gratuite, e adevărat, dar apar caietele de lucru și auxiliarele, de multe ori de la alte edituri decât cele recomandate oficial, la 25-30 de lei bucata. Cu opt materii pe listă – română, matematică, engleză, muzică, religie, științe, educație civică și desen – suma urcă repede. Un total realist pentru acest capitol ar fi undeva la 300 de lei pe an.

Apoi vine partea cu rechizitele propriu-zise: caiete dictando, caiete de matematică și științe, blocuri de desen, coperte, etichete, penar complet cu stilou, rezerve, pixuri, creioane colorate, carioci, lipici, riglă. Adaugă aici și cheltuielile comune ale clasei – coli, tuș de imprimantă, cretă, șervețele, chei de dulapuri – și ajungi la un buget de aproximativ 400 de lei anual.

Ghiozdanul, hainele și încălțămintea sunt un capitol aparte, mai ales că cei mici cresc rapid și nimic nu rezistă mai mult de un an sau doi. Un ghiozdan decent pornește de la 90 de lei, dar realist te uiți la 150-300 de lei, mai ales dacă alegi varianta cu roți. La încălțăminte, cu două perechi pe sezon, ajungi la vreo 400 de lei pe an, iar hainele de școală – tricouri, cămașă, pantaloni, echipament de sport cu emblema școlii – mai adaugă încă 450 de lei. Per total, capitolul ăsta înseamnă cam 1.000 de lei anual.

Dar adevărata poveste începe după ce se termină lista clasică de cumpărături. Masa copilului, dacă optezi pentru pachețel de acasă, înseamnă minimum 10 lei pe zi, adică aproape 1.800 de lei pe an. Există și programul național „Masă sănătoasă”, cu un suport de până la 16,5 lei pe zi pentru elevii din școlile incluse în program, fie ca masă caldă, fie ca pachet alimentar.

Programul de după școală e probabil cel mai costisitor punct din toată ecuația. Un after-school privat, cu program până la ora 18:00, poate ajunge la 1.000-2.000 de lei pe lună, adică 9.000-18.000 de lei pe an. Dacă alegi în schimb activități extracurriculare separate – o limbă străină, un sport – vorbim de 300-500 de lei pe lună, deci aproximativ 2.700-4.500 de lei pe an. Merită menționat că prin programul „Dăruim speranță pentru performanță în sport” al Primăriei Sectorului 2, copiii eligibili pot primi vouchere de 250 de lei pentru activități sportive la cluburile partenere.

Dacă faci un calcul cu pachețel de acasă plus două activități extra – o limbă străină și un sport – ajungi la un total de circa 6.800 de lei anual pentru acest capitol.

Puse cap la cap, cifrele arată așa: varianta minimă, doar cu rechizite, haine și ghiozdan, costă în jur de 1.700-2.100 de lei la începutul anului. Dacă adaugi masa și activitățile extra, bugetul urcă spre 8.000 de lei pe an. Iar dacă în ecuație intră și un after-school privat, costurile pot ajunge spre 20.000 de lei anual.

Morala? Școala publică rămâne gratuită doar la prima vedere. Adevăratele costuri nu stau în caietele de 3 lei sau în cariocile care se usucă prea repede, ci în tot ce înseamnă organizarea zilnică a vieții unei familii bucureștene în jurul programului școlar. Rămâne de văzut, în toamnă, cât de bine se potrivește planul de acum cu realitatea de pe teren.

Sursă: Buletin de București (buletin.de)