Când arhitecții puneau mâna pe aparatul foto

Dacă ai trecut vreodată pe strada Academiei și te-ai întrebat ce se mai ascunde prin clădirile vechi ale Universității de Arhitectură, iată un motiv bun să intri: luni, 12 octombrie 2026, de la ora 18:00, se deschide la Muzeul Școlii de Arhitectură (Centrul Expozițional Documentar al Universității „Ion Mincu”, str. Academiei nr. 18-20) expoziția „Arhitecți fotografi”.

Ideea e simplă și frumoasă: trei arhitecți și ingineri români, cunoscuți pentru cariera lor profesională, au fost și fotografi pasionați în timpul liber. Vorbim despre arh. Mircea Alifanti, arh. Alexandru Budișteanu și ing. Radu Petrovici — nume importante pentru arhitectura românească a secolului XX, dar și oameni care, aparent, nu lăsau niciodată aparatul foto acasă.

Expoziția, organizată de Asociația Renascendis și Arhiva de Fotografie, adună fotografii document din călătoriile lor prin țară și străinătate — multe folosite chiar la cursuri —, alături de imagini și obiecte personale. Practic, o fereastră spre cum arăta lumea prin ochii unor oameni obișnuiți să observe detalii pe care restul le trecem cu vederea.

Chiar de la deschidere, luni, publicul e invitat la ceva special: o proiecție analog, de pe peliculă de 8 mm, cu imagini din călătoriile arhitectului Alexandru Budișteanu prin lume. Da, genul ăla de experiență pe care nu o mai ai des în era telefoanelor cu 200 de megapixeli.

Mircea Alifanti (1914-1999) a absolvit Arhitectura în 1939 și a lucrat inițial pentru biroul arh. Duiliu Marcu, apoi a predat la Facultatea de Arhitectură din 1945, devenind profesor emerit în 1973. Fondul său, donat Arhivei de Fotografie de arhitecții Ioana și Andrei Florian, conține aproape 4.000 de diapozitive realizate între anii 1940 și 1980, împreună cu soția lui, arh. Cleopatra Alifanti.

Alexandru Budișteanu (1928-2021) a fost, la un moment dat, funcționar internațional la ONU New York (1967-1972), șef al Secției de Asistență Tehnică pentru Locuințe, Construcții și Urbanism în Africa și America Latină, iar mai apoi arhitect-șef al Capitalei între 1977 și 1983. Cinci ani la New York i-au dat ocazia să vadă aproape toată lumea — Africa, Asia, America de Nord și de Sud, Australia, Europa. Fondul lui are peste 5.000 de diapozitive color și negative alb-negru, sute de fotografii pe hârtie și aproape 100 de role de film de 8 mm.

Radu Petrovici (1936-2021), profesor doctor inginer, a predat din 1964 la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu”, iar între 1972 și 1976 a ținut cursuri de teoria structurilor la Școala Națională Politehnică din Alger, călătorind prin aproape toată Europa și nordul Africii. Fondul lui adună peste 1.000 de negative, circa 4.000 de diapozitive color și câteva zeci de fotografii pe hârtie, multe din drumeții montane și excursii prin România.

Dincolo de nostalgie, expoziția are și o miză mai serioasă: să arate cât de importantă era fotografia pentru formarea arhitecților înainte de era digitală. În perioada comunistă, când accesul la informație din Occident era aproape inexistent, fotografiile aduse de puținii norocoși care călătoreau deveneau adevărate materiale didactice, circulate printre studenți și colegi.

Expoziția face parte din proiectul „Prin obiectivul arhitectului”, dedicat protejării patrimoniului fotografic românesc, prin care au fost digitalizate și arhivate aproximativ 4.000 de documente fotografice și filmografice din cele trei colecții. Proiectul este susținut de Ordinul Arhitecților din România, din Timbrul de arhitectură.

„Arhitecți fotografi” rămâne deschisă publicului până pe 24 octombrie 2026, la Muzeul Școlii de Arhitectură din str. Academiei nr. 18-20.

Sursă: Zile și Nopți (zilesinopti.ro)