Pompierii din București și Ilfov au efectuat, în medie, mai mult de șapte intervenții pe zi în ultimii cinci ani pentru a combate incendiile. Între 1 ianuarie 2020 și 16 septembrie 2025, Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov a gestionat un total de 15.030 de intervenții, o statistică ce subliniază o problemă persistentă și alarmantă pentru sănătatea publică.
Deși nu toate incendiile sunt de mari proporții, efectele lor asupra calității aerului sunt dificil de evaluat. Un aspect îngrijorător este lipsa unei monitorizări adecvate a substanțelor toxice eliberate în urma acestor incidente.
Incendiul din mijlocul lunii septembrie, din Sectorul 2, a evidențiat gravitatea acestor situații. O hală de refrigerare a fost distrusă de flăcări, iar datele oficiale au arătat o poluare a aerului de șapte ori mai mare decât limita admisă.
Materialele stocate pe cei 7.000 de metri pătrați afectați de incendiu au generat o concentrație de particule în suspensie (PM10 și PM2.5) de câteva ori peste normele legale. Un alt incident semnificativ a avut loc la Dragonul Roșu, în luna august, unde un incendiu a fost stins după trei zile de eforturi intense, iar poluarea a depășit de patru ori limitele admise.
Cauzele incendiilor și riscurile asociate
Conform informațiilor furnizate de ISU, majoritatea incendiilor sunt cauzate de scurtcircuite electrice, instalații electrice defecte sau improvizate, precum și prin utilizarea focului deschis. În cazul incendiilor ce afectează hale industriale sau spații comerciale, se eliberează substanțe extrem de periculoase.
Echipajele de intervenție monitorizează oxizii de azot, monoxidul de carbon și particulele în suspensie, însă aceste măsurători sunt considerate insuficiente pentru a evalua impactul real asupra sănătății publice.
Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul buletin.de și poate fi vizualizată direct aici.
