Cultura

Brâncuși prinde lumină și zbor la Balkanik, în Parcul Tei

4 min de citit

Dacă în weekendul 28-30 august te plimbi prin Parcul Tei și vezi o pasăre uriașă, albă, de vreo 3,5 metri, care noaptea parcă prinde viață și zboară în lumini — nu, nu ai băut prea mult vin la festival. E artă, și una cât se poate de serioasă, dedicată lui Constantin Brâncuși, de la care se împlinesc anul acesta 150 de ani de la naștere.

Balkanik Festival – Home of World Music ajunge la ediția cu numărul 13 și, pe lângă muzicile lumii care au făcut deja faimos festivalul, aduce anul ăsta un proiect numit „Forme care tac / Forme care luminează – Constantin Brâncuși la Balkanik Festival”. Practic, o reinterpretare contemporană a temelor mari din opera lui Brâncuși: forma esențială, verticalitatea, zborul, tăcerea. Toate traduse în instalații, lumină și sunet, chiar în mijlocul agitației de festival.

Vedeta proiectului e instalația „Pasărea (care nu atinge pământul)”, semnată de scenografa Raluca Pavel. Ziua e o sculptură albă, mată, care stă liniștită printre copacii din parc. Dar în fiecare seară, între orele 21:00 și 23:00, vineri, sâmbătă și duminică, artistul multimedia Adistu îi dă o cu totul altă viață printr-un video mapping care îi urmărește formele, îi luminează golurile și o face să pară că se desprinde de propria materie. Adistu e genul de artist care a proiectat lumini pe palate, biserici, turnuri medievale și chiar peșteri, în peste 20 de țări, așa că nu vorbim de amatorism.

Toată treaba asta pornește, de fapt, de la obsesia lui Brâncuși pentru pasăre și zbor — de la Măiastra la celebra serie Bird in Space, unde forma se tot simplifică până rămâne doar senzația de elan și mișcare, fără detalii anatomice. Instalația de la Balkanik nu copiază nimic din opera lui, ci continuă ideea: transformă o formă recognoscibilă într-una esențializată, iar lumina devine, practic, un material sculptural în plus.

A doua intervenție din proiect, „Masa Tăcerii”, mută atenția de la obiect la public. Într-un festival plin de muzică, bass și mulțime, lucrarea propune exact opusul: câteva minute de liniște colectivă, în care lumea e invitată să se oprească din dans și să asculte, pur și simplu, ce se aude deja în parc. Sună ciudat pentru un festival, dar poate exact de-asta funcționează — contrastul.

Proiectul dedicat lui Brâncuși e doar o piesă dintr-un puzzle mult mai mare. Balkanik Festival are loc între 28 și 30 august, pe aproximativ 16.000 mp în Parcul Tei, iar de anul acesta experiența se extinde și pe malul, și pe apa Lacului Tei. Pe Lake Stage cântă Ladaniva, Zdob și Zdub, Taraf de Caliu, Baba Zula, Shiran & Bakal, Bubliczki, Cümbüş Cemaat și Kristijan Azirović Orkestar, plus premiera Romica Puceanu Reimagined, un omagiu adus uneia dintre marile voci ale muzicii lăutărești urbane.

Festivalul pornește chiar din oraș, cu un alai muzical condus de Kristijan Azirović Orkestar de la Obor până în Parcul Tei. În Poieniță, sâmbătă, Txana Ībã Huni kuin — reprezentant al comunității Huni Kuin din Amazon — aduce cântece ceremoniale și povești, urmate de un jam session deschis. Duminică e rândul unui Jam Session Lăutăresc, unde oricine cu chef și instrument e binevenit în cerc.

Pe lângă scene, parcul se transformă pentru trei zile în galerie, atelier și târg: peste 45 de creatori și expozanți, demonstrații de meșteșugărie în argint, cupru, lemn și fier, tarot, ghicit în cafea, mâncare din toată lumea și activități pentru copii. Cei mai activi pot încerca ateliere de linogravură, colaj, modelaj în lut, caligrafie sau upcycling de bijuterii, iar pe Lacul Tei se poate ieși cu SUP-uri organizate de festival. După concerte, distracția continuă cu petrecerile Balkanik After Dark.

Pe scurt, dacă vrei un weekend de sfârșit de august în care să auzi muzici din toată lumea, să vezi o pasăre uriașă strălucind în întuneric și, pentru câteva minute, să te oprești din alergat prin viață ca să asculți liniștea unui parc bucureștean — Balkanik #13 pare locul potrivit.

Sursă: Zile și Nopți (zilesinopti.ro)

Acest articol a fost creat cu asistența inteligenței artificiale și verificat editorial de Redactia.

Citește și