⏱ 2 min de citit
Miercuri, cei nouă membri ai boardului Băncii Naționale a României se adună la masă pentru una dintre cele mai urmărite ședințe din calendar: decizia de politică monetară. Pe scurt, ei hotărăsc dacă dobânda-cheie rămâne la 6,5%, dacă urcă sau dacă, în fine, începe să coboare. Iar ce iese din acea sală se simte destul de repede — în rata la bancă, în cursul de schimb și, da, și în prețul de la raft.
Pregătirea pentru ședință a fost deja făcută. Dorina Antohi, șefa Direcției de Politică Monetară, le-a prezentat boardului analiza completă a situației economice — documentul cel mai important pe care îl au în față cei nouă înainte să apese vreun buton.
Contextul nu e tocmai liniștitor. Inflația în România a ajuns la 9% în martie 2026, cel mai mare nivel din Uniunea Europeană — de aproape trei ori media UE. Prețurile alimentelor au crescut și ele cel mai mult din UE la începutul anului. Salariul real mediu a scăzut cu 5% față de acum un an. Cu alte cuvinte, banii cumpără mai puțin, iar gospodăriile simt asta la fiecare cumpărătură.
În acest peisaj, BNR are de echilibrat două lucruri care trag în direcții opuse: dacă menține dobânda ridicată, temperează inflația, dar îngreunează creditele și frânează economia. Dacă o scade, ieftinește împrumuturile, dar riscă să dea mai mult combustibil prețurilor deja aprinse. Mugur Isărescu și colegii lui știu că orice decizie va fi comentată intens — mai ales într-un an în care criza politică a lăsat guvernul în regim de interimar și reformele structurale stau pe loc.
Decizia va fi anunțată public după ședință, iar analiștii o urmăresc cu sufletul la gură. Pentru bucureștenii cu credite în lei la dobândă variabilă, răspunsul contează direct la portofel. Pentru restul, contează indirect — prin prețuri, prin curs și prin tonul general al economiei în a doua jumătate a anului.
Sursă: HotNews.ro
Acest articol a fost creat cu asistența inteligenței artificiale și verificat editorial de Redactia.
