⏱ 2 min de citit
Fostul președinte Traian Băsescu a intrat, cum îi stă bine lui, cu vorbe grele într-un subiect care a scos din pepeni jumătate de țară în ultima vreme: scandalul „azilelor groazei” din Bihor. Și, ca de obicei, nu s-a ferit de cuvinte tari.
Concret, Băsescu susține că autoritățile știau, de fapt, foarte bine ce se întâmplă în căminele respective, chiar dacă acestea funcționau fără autorizație. Nu e vorba, spune el, despre o simplă scăpare birocratică sau despre inspectori care n-au avut timp să treacă pe acolo, ci despre o situație în care instituțiile statului ar fi închis ochii în mod voit.
„Este o ticăloșie în tandem, statul cu proprietarul”, a fost formularea lui Băsescu, una destul de directă chiar și pentru standardele lui. Fostul șef de stat a mai spus că, în opinia sa, „toată lumea avea ceva de ascuns” în această poveste — o afirmație care sugerează că responsabilitatea nu ar cădea doar pe umerii celor care administrau căminele, ci și pe cei care ar fi trebuit să verifice și să tragă un semnal de alarmă mult mai devreme.
Genul ăsta de declarație, venită de la un om care a condus țara opt ani și știe cum funcționează mecanismele statului din interior, cântărește altfel decât un comentariu obișnuit de pe rețelele sociale. Nu pentru că ar fi neapărat o probă în plus, ci pentru că pune degetul pe o întrebare pe care mulți și-au pus-o deja: cum de a funcționat atâta timp o afacere fără autorizație, fără ca nimeni „de sus” să observe sau să intervină?
Scandalul azilelor din Bihor a ajuns, evident, și în discuțiile din București — de la emisiuni de televiziune până la conversațiile de la cafea din centru — pentru că ridică o problemă mult mai largă decât un singur județ: cine controlează, de fapt, cine îngrijește bătrânii vulnerabili și ce se întâmplă atunci când controlul lipsește cu desăvârșire.
Sursă: Ultimele știri din Politică – Stiripesurse (stiripesurse.ro)
Acest articol a fost creat cu asistența inteligenței artificiale și verificat editorial de Redactia.
