Austria construiește tunelul feroviar al viitorului, gata în 2029
Dacă ai călătorit vreodată cu trenul spre sudul Austriei și ai simțit că durează cam mult prin zona muntoasă Semmering, ei bine, veștile sunt bune. Austriecii sapă de ani buni la un tunel de bază care o să scurteze drumul și o să aducă trenuri rapide prin inima munților, iar lucrările au intrat acum într-o fază cheie — cea tehnică, adică momentul în care tunelul prinde “viață”.
Vorbim despre Tunelul de bază Semmering, un proiect uriaș de 4,2 miliarde de euro, care urmează să fie inaugurat la finalul lui 2029. Pentru noi, cei din București, poate pare o poveste îndepărtată, dar e genul de proiect la care ne uităm cu un pic de invidie quando vine vorba de infrastructură feroviară modernă — pentru că da, trenurile vor putea circula prin noul tunel cu viteze de până la 230 km/h, iar călătoria spre sudul Austriei se va scurta cu 30 de minute.
Consorțiul Rhomberg Sersa Rail Group și Porr s-a ocupat de echiparea tehnică a celor două galerii — vorbim de telecomunicații, sisteme de înaltă tensiune, iluminat, climatizare, ventilație și tot ce-i trebuie unui tunel ca să funcționeze fără cusur. Proiectul include și 55 de kilometri de cale ferată, plus lucrări la protecția fonică și structuri din oțel și beton la intrările în tunel.
În Stiria, consorțiul lucrează cu 19 companii locale din domenii variate — de la materiale de construcții la sisteme de securitate — iar în prezent circa 120 de angajați sunt cazați permanent lângă portalul de la Mürzzuschlag. De la jumătatea lui 2027, o bună parte din activitate se va muta spre portalul Gloggnitz, în Austria Inferioară. În perioadele de vârf, pe șantier vor lucra simultan aproximativ 400 de oameni.
Gernot Gassner, director de proiecte la Rhomberg Sersa Rail Group, spune că echipa e mândră să contribuie la o punere în funcțiune reușită a acestui tunel — și, sincer, are motive, pentru că e genul de proiect care rămâne în manualele de inginerie.
Partea de “creier” a tunelului vine de la Siemens Austria, care furnizează tehnologia de control și automatizare. Cele 69 de tablouri de control SICAM A8000 vor gestiona practic tot ce mișcă în tunel — de la iluminat la ventilație — automatizând 56 de pasaje transversale și integrând circa 25.000 de semnale hardware. Mai mult, instalația de distribuție de medie tensiune 24kV-blueGIS este prima de acest tip fără gaze fluorurate folosită într-un tunel austriac, ceea ce spune multe despre direcția ecologică a proiectului.
Dincolo de ingineria propriu-zisă, povestea are și o latură economică consistentă. ÖBB, compania de căi ferate austriacă, estimează că investițiile în infrastructura feroviară vor crea sau menține circa 200.000 de locuri de muncă până în 2032, iar doar în perioada 2027-2032 plănuiește investiții de 19,5 miliarde de euro. Franz Hammerschmid, director ÖBB, spune că mai mult de două treimi din contracte ajung la întreprinderi mici și mijlocii — deci efectul se simte și la firmele locale, nu doar la marii constructori.
Cifrele din proiect sunt genul care te lasă cu gura căscată: peste 1.000 de kilometri de cabluri vor fi trase prin tunel — cam cât distanța dintre Viena și Paris — plus peste 3.200 de corpuri de iluminat, 55 km de balustrade iluminate, 13.500 de panouri de semnalizare și 10.600 de plăci de cale ferată, fiecare lungă de cinci metri. Excavările s-au terminat încă de la finalul lui 2024, iar din vara lui 2025 echipele s-au concentrat exclusiv pe echiparea tehnică — aproape jumătate din instalații fiind deja montate.
Când totul va fi gata, în decembrie 2029, tunelul va consolida unul dintre coridoarele europene importante de transport, cel dintre Marea Baltică și Adriatica. Iar pentru noi, cei care visăm uneori la trenuri rapide și infrastructură modernă pe la noi prin țară, rămâne un exemplu de urmărit — chiar dacă, hai să recunoaștem, mai avem ceva drum până acolo.
Sursă: Club Feroviar (clubferoviar.ro)