Aer curat în București: plan nou după șase ani de pauză

Dacă ai impresia că respiri praf și gaze de eșapament de fiecare dată când traversezi centrul, nu ți se pare: Bucureștiul poluează de patru ori peste valorile maxime admise, iar Primăria Capitalei a decis, în sfârșit, să scoată din sertar un plan serios pentru aer curat. Vestea bună e că documentul a ajuns în dezbatere publică. Vestea mai puțin bună e că vorbim despre al doilea plan de acest fel, după ce primul a fost anulat în instanță acum aproape șase ani.

Noul Plan Integrat de Calitate a Aerului (PICA) și Planul de Menținere a Calității Aerului (PMCA) pentru perioada 2026-2030 propun, printre altele, eliminarea treptată a mașinilor foarte poluante și un program de sprijin pentru cei care încă se încălzesc cu lemne sau cărbune. Principalele vinovate pentru aerul irespirabil din oraș rămân traficul și încălzirea rezidențială cu combustibili solizi — din cele 2,8 milioane de mașini înmatriculate în București și Ilfov, circa 1,3 milioane sunt vechi și poluante.

Concret, de la 1 noiembrie 2027 ar urma să fie introduse restricții pentru mașinile Non-Euro și Euro 1 în centrul Capitalei. Până în 2030, lista restricțiilor s-ar extinde treptat și la Euro 2, 3, 4 și 5. Practic, planul e de eliminare graduală — întâi din centru, apoi, teoretic, din tot orașul.

Partea mai spinoasă ține de legea mobilității urbane durabile, care obliga Bucureștiul să stabilească deja zone cu nivel scăzut de emisii, termenul legal expirând încă de anul trecut. Ca să nu rămână lucrurile doar pe hârtie, o inițiativă civică numită „Respiră București” strânge acum semnături pentru ca o astfel de zonă să fie introdusă începând din 2028.

Cealaltă problemă mare e încălzirea cu lemne și cărbune — aproape 18.600 de imobile din București folosesc încă astfel de combustibili, potrivit datelor INS. Din acestea, 15.200 au putut fi localizate, iar peste 6.000 sunt concentrate în șapte zone: Ferentari – Rahova – Giurgiului (3.211 locuințe), Giulești Sârbi – Chitila Triaj (877), Cățelu – Industriilor – Policolor (833), Colentina – Andronache – Fundeni (522), Obor – Moșilor – Ferdinand (327), Berceni Sud – Vitan Bârzești (226) și Străulești Nord (74). Primăria promite un program de sprijin pentru înlocuirea treptată a acestor sisteme de încălzire, până în 2030.

Pe lângă restricțiile auto și ajutoarele pentru încălzire, planul mai include înnoirea parcului STB, extinderea benzilor dedicate transportului public, trasee noi pentru pietoni și bicicliști, dar și reabilitarea sistemului de termoficare — adică exact genul de lucruri despre care tot auzim de ani buni, dar care, sperăm, de data asta chiar prind contur.

Dacă vrei să-ți spui părerea sau ai întrebări, ai timp să trimiți propuneri până pe 22 noiembrie pentru PMCA și până pe 12 decembrie pentru PICA. Nu e lipsit de ironie că discutăm despre asta la șase ani după ce Tribunalul București a anulat, în toamna lui 2020, vechiul plan din 2018 — cel pe care fostul primar general Gabriela Firea îl numea atunci „primul document strategic cu soluții reale pentru combaterea poluării”. ONG-urile l-au contestat în instanță pe motiv că măsurile erau ineficiente, iar România a fost chiar condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru depășirile constante de PM10.

Rămâne de văzut dacă varianta 2026-2030 va rezista mai bine la testul timpului — și, mai ales, al aerului pe care-l respirăm cu toții.

Sursă: Buletin de București (buletin.de)