14 clădiri din București intră în consolidare și reabilitare

Vestea bună e că Bucureștiul începe să-și panseze rănile. Consiliul General a aprobat azi consolidarea și reabilitarea a 14 clădiri din oraș — unele publice, altele de locuințe, majoritatea cu povești lungi și destul de triste în spate.

La propunerea primarului general Ciprian Ciucu, consilierii au votat proiecte care fie aprobă indicatorii tehnico-economici, fie înscriu clădirile în programe de finanțare nerambursabilă. Adică bani europeni, ca să nu plângem noi din buzunar.

Să vedem ce intră la reparat, că lista e lungă și interesantă.

Clădiri publice care revin la viață

Muzeul Gheorghe Tăttărescu de pe strada Domnița Anastasia 7 e închis de peste 30 de ani. Acum urmează restaurare completă, conservarea bunurilor culturale și — în sfârșit — redeschiderea pentru public.

Tot muzeu, dar altul: casa memorială Ligia și Pompiliu Macovei din strada 11 Iunie 36-38 (Corpul C1) va fi consolidată, reabilitată și reintegrată în circuitul turistic și cultural al orașului.

Imobilul de pe Calea Șerban Vodă 107, acum în paragină, va deveni sediul Arhivei Interactive a Municipiului București. Sună fancy, sperăm să fie și funcțional.

Centrul Cultural Lumina de pe bulevardul Regina Elisabeta 32 — fostul cinema, acum în stare avansată de degradare — se transformă într-un Hub Cultural Multifuncțional Verde. Va avea sală cu 120 de locuri și spații expoziționale.

Clădirea de pe strada Covaci 13 devine centru dedicat meșteșugurilor tradiționale și practicilor artistice, cu ateliere. Perfect pentru Centrul Vechi.

Imobilul de pe strada Gladiolelor 11 va fi noul sediu al Bibliotecii Muzeului Municipiului București, cu spații moderne de depozitare și săli de lectură.

Clădirea de pe strada Sfinților 13, acum în paragină, va fi spațiu public de învățare și producție creativă — expoziții, workshopuri, seminarii, evenimente culturale.

Imobilul de pe strada Mătăsari 44 va fi primul centru cultural permanent al comunității rome din București. Un pas important.

Clădiri de locuințe — consolidare fără relocare

Intrarea Văcărești 2: clădire cu două etaje, 24 de apartamente. Aici se testează o soluție inovativă, non-invazivă, de consolidare seismică și eficiență energetică. Fără relocare, totul se face din exterior. Dacă funcționează, ar putea fi model pentru alte blocuri.

Calea Victoriei 97: în Zona Construită Protejată, 8 etaje, 19 apartamente, construită între 1956 și 1961.

Bulevardul Magheru 27: S+P+Mezanin+7 etaje, 49 de apartamente, 240 de persoane. Unul dintre blocurile emblematice ale bulevardului.

Strada Ion Câmpineanu 9: aici se deblochează o lucrare abandonată în 2012, după ce fusese începută în 2011. Clădirea e din 1915-1936, S+P+6E+M, cu locuințe și spații comerciale la parter.

Șoseaua Panduri 36: clădire din 1926, în zona construită protejată Parcelarea Cotroceni. S+P+3E+M, 11 apartamente și 2 spații cu altă destinație.

Banii vin din fonduri europene

Pentru 8 dintre clădiri, Primăria va depune cereri de finanțare în cadrul Programului Regional București-Ilfov 2021-2027, unde finanțarea nerambursabilă ajunge până la 93% din valoarea totală. Altele sunt deja în programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic, cu finanțare de 85-90%.

Adică, în mare parte, plătește Uniunea Europeană. Rămâne să vedem cât de repede se mișcă lucrurile, că la noi viteza e adesea problema, nu banii.