10 milioane de lei pentru biserica Manea Brutaru din Sector 1

O bisericuță mică, dar cu o istorie grea pe umeri, stă să primească o cură de întinerire pe bani serioși. Primăria Sectorului 1 vrea să bage peste 10 milioane de lei în consolidarea și restaurarea Bisericii Manea Brutaru, iar proiectul de hotărâre ajunge la vot în ședința ordinară a consilierilor locali programată pe 7 octombrie.

Povestea locului e și mai interesantă decât suma investiției. Pe terenul lăcașului de cult a fost descoperită o necropolă medievală cu peste 100 de morminte, ascunsă sub un vechi pavaj industrial. Tot pe acolo a ieșit la iveală și o roată de moară din aceeași perioadă, așa că sub bisericuța asta se pare că s-a petrecut o viață întreagă, invizibilă pentru noi până acum. Lucrările de cercetare au început încă din 2019, dar pandemia din 2020 le-a pus pe pauză, iar acum proiectul se reia la pachet cu consolidarea structurii.

Vorbind de bani, valoarea totală a investiției este de 10.155.500,70 de lei, TVA inclus. Din asta, peste 7,1 milioane de lei se duc direct pe construcții și montaj. Restul se împarte pe mai multe capitole: 447.223,42 de lei pentru proiectare, asistență tehnică, cercetare arheologică și dirigenție de șantier, 81.000 de lei pentru organizarea șantierului și 73.792,90 de lei pentru comisioane și alte taxe. Mai există și o marjă de buget de aproximativ 2,49 milioane de lei, prevăzută pentru eventuale situații neplanificate. Finanțarea vine din bugetul local și din Programul național „Lăcașurile de cult – centre spirituale ale comunității”.

Scopul declarat al administrației este clar: biserica, clasată monument istoric, riscă o degradare structurală serioasă, iar lucrările ar trebui să elimine pericolul și să readucă lăcașul în circuitul spiritual, cultural și turistic al Sectorului 1, în condiții de siguranță.

Pentru cei care nu știu de ea, Biserica Manea Brutaru a fost ridicată la finalul secolului al XVIII-lea de starostele brutarilor din Țara Românească, de unde și numele. Are hramurile Sfântul Ierarh Nicolae, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe și Nașterea Maicii Domnului. E mică la dimensiuni, 26,25 metri pe 10 metri, dar cu o arhitectură tipică perioadei: pridvor închis, pronaos supralărgit și naos trilobat, cu influențe brâncovenești vizibile pe fațade. Pridvorul mai scund și partea frontală a pronaosului, unde se află cafasul, au fost adăugate în urma unei reparații din 1858. În interior, pictura în ulei și motivul de „cer înstelat” de pe bolți completează imaginea unui loc care a trecut prin multe și care, cu puțin noroc și cu bugetul aprobat, va mai rezista încă multă vreme.

Sursă: Buletin de București (buletin.de)