Vechime în muncă pe bani: DIICOT descinde în București și 7 județe

Dacă te-ai întrebat vreodată cum de unii oameni apar cu vechime în muncă de parcă ar fi lucrat non-stop din 2018 încoace, deși realitatea era cu totul alta, DIICOT tocmai a pus punctul pe i. Miercuri, 15 iulie 2026, procurorii au făcut zeci de percheziții în București și în alte șapte județe — Ilfov, Teleorman, Constanța, Giurgiu, Ialomița, Călărași și Galați — într-un dosar care sună mai degrabă a scenariu de film decât a birocrație românească.

Povestea e simplă și, în același timp, destul de sofisticată: de prin 2018 încoace, o grupare organizată producea adeverințe de vechime în muncă complet false. Ideea era ca aceste hârtii să ajungă la Casele de Pensii și să fie folosite pentru calcularea sau chiar acordarea unor pensii la care beneficiarii, în mod normal, nu ar fi avut dreptul.

Descinderile au vizat atât domiciliile mai multor persoane fizice, cât și sediile unor firme și ale unei instituții publice. Acuzațiile puse pe masă sunt grele: constituirea unui grup infracțional organizat, fals informatic, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și folosirea ilegală a unor informații care nu ar fi trebuit să ajungă pe mâini neautorizate.

Peste o mie de oameni, vechime cumpărată ca la piață

Ca să funcționeze mecanismul, gruparea folosea asociații non-profit fără activitate reală și firme fantomă. Practic, luau datele unor persoane vulnerabile și le foloseau pentru a genera, pe hârtie, o calitate de angajat care nu exista niciodată. Prețul acestui „serviciu”? Undeva între 15.000 și 50.000 de lei, în funcție de caz.

În cei cinci ani de activitate, ancheta arată că peste 860 de persoane au primit vechime de muncă complet fictivă, iar alte 170 au folosit aceste adeverințe fie ca să-și mărească pensia, fie ca să obțină decizia de pensionare la cerere. Per total, peste o mie de dosare individuale construite pe date false.

Iar nota de plată pentru toate astea a picat, evident, tot pe umerii bugetului public. Prejudiciul estimat până la 31 decembrie 2024 se ridică la aproximativ 7 milioane de lei, adică în jur de 1,34 milioane de euro — și, atenție, suma continuă să crească, pentru că ancheta rămâne deschisă.

Practic, Casele de Pensii au fost păcălite să plătească sume mai mari decât ar fi trebuit, iar în unele situații chiar au acordat pensii unor oameni care, fără acele perioade fictive introduse în sistem, nu ar fi avut dreptul la ele.

Șapte membri, fără lider, dar cu funcționari implicați

Ce e interesant la această grupare e că nu avea un lider clar — funcționa mai degrabă ca o rețea de șapte membri, fiecare cu rolul lui bine stabilit. Ancheta arată că printre ei se numără și doi funcționari publici, plus alți 13 suspecți care ar fi oferit sprijin gruparii.

Cei cu rol de coordonare identificau asociațiile și firmele potrivite pentru angajări fictive, alegeau persoanele vulnerabile ale căror date urmau să fie folosite și se ocupau de introducerea datelor false direct în sistemele informatice ale instituțiilor statului. Practic, completau și depuneau declarațiile 112 la ANAF cu angajați care nu existau, apoi verificau dacă totul „apare” corect în sistem.

Membrii cu rol mai secundar făceau legătura dintre beneficiari și grupare, se ocupau de actele necesare și ofereau chiar consultanță de specialitate în dreptul muncii și asigurărilor sociale — o structură organizată, ca la o firmă adevărată, doar că serviciul oferit era complet ilegal.

La momentul de față, audierile continuă la sediul central al DIICOT, iar ancheta rămâne în plină desfășurare.

Sursă: Buletin de București (buletin.de)