Valea Saulei, curățată de bucureșteni într-o zi de weekend

Dacă treceai weekendul trecut pe malul nordic al Lacului Plumbuita, probabil ai dat peste o scenă ciudată: peste 100 de oameni, cu mănuși și saci de gunoi, scotocind prin stuf și apă ca niște arheologi ai gunoaielor urbane. Nu, nu era vreun eveniment artistic avangardist, ci o acțiune de curățenie organizată pe Valea Saulei, zona aia superbă și cam necunoscută care e pe cale să devină a treia arie naturală protejată din București, după Delta Văcărești și Pajiștea Petricani.

Asociația Parcul Natural Văcărești, care a organizat ziua de curățenie, spune că „peste 100 de oameni și-au dat câteva ore dintr-o sâmbătă însorită ca să ofere o mână de ajutor naturii”, iar „mulți chiar s-au împrietenit pe parcursul zilei”. Au fost acolo rangeri urbani, iubitori de natură din tot orașul, dar și oameni din comunitatea locală — genul care a copilărit prin zonă și acum vrea s-o apere de construcții și mizerie.

Și au avut ce să strângă. Voluntarii au scos din Valea Saulei bucăți de beton armat, roți de tractor, covoare vechi, trotinete abandonate și chiar o bucată dintr-o canapea — practic un mic muzeu al lucrurilor pe care bucureștenii le aruncă unde nu trebuie. Deși echipele de salubrizare curățaseră deja mult moloz de pe mal, voluntarii au mai găsit deșeuri de construcție de toate mărimile, plutind pe apă sau scufundate în lac.

Ca să nu mai ajungă tone de gunoaie acolo an de an, vecinii din zonă s-au adunat și au stat la sfat. Soluția la care au ajuns e simplă, dar eficientă: o barieră de mașini care să blocheze accesul celor care vin special să arunce moloz sau resturi de construcție în zonă — practic, să oprească „intrușii” direct de la intrare.

Între timp, cei de la Asociația Parcul Natural Văcărești urmăresc îndeaproape ordinea de zi a Consiliului General al Municipiului București, unde ar trebui să apară în curând proiectul prin care Valea Saulei ar primi oficial statutul de arie naturală protejată. Studiul de fundamentare, realizat după cinci ani de cercetări, a fost deja depus.

Ideea din spatele proiectului e să transforme această rămășiță a vechii lunci a râului Colentina într-un spațiu protejat, dar fără să-l sufoce cu beton. Planul prevede doar intervenții minime: poteci de acces dinspre fosta Fabrică de Gheață, de pe strada Gherghiței, puncte de observare pentru păsări și amfibieni, panouri informative și spații educative în aer liber. Zero betonare, zero amenajări agresive.

Și merită protejată, pentru că Valea Saulei nu e doar un petic de verdeață uitat de lume — e un ecosistem funcțional, un filtru natural uriaș și un refugiu de viață sălbatică în mijlocul orașului. Aici trăiesc peste 70 de specii de păsări, esențiale pentru zonă la cuibărit și hrănire: stârcul pitic, stârcul roșu, egrete, rațe sălbatice, pescăruși albaștri, ciocănitori, fazani și specii cântătoare precum privighetorile.

Tot aici își găsesc casă broaștele de lac, broaștele râioase, șerpii de apă (nătârca) și țestoasa de baltă, iar prin desișurile de stuf și pădure se ascund vulpi, dihori, nevăstuici, arici și mai multe specii de lilieci care vânează insecte deasupra apei. Zona e dominată de stufăriș și papură, mărginite de sălcii albe și plopi — exact genul de peisaj la care nu te-ai aștepta să-l găsești la câțiva pași de bloc.

Dacă treci pe acolo și vezi vecini organizând curățenii sau discutând la gard despre bariere și protecție, acum știi de ce: Valea Saulei chiar merită grija asta.

Sursă: B365 (b365.ro)