Un român a cerut tricoul lui Zlatan și a stricat tot la OM

Derby-ul OM – PSG e genul de meci la care, dacă ești fan al vreuneia dintre echipe, nu te uiți relaxat pe canapea – te uiți cu inima cât un purice, pentru că francezii chiar nu se joacă atunci când vine vorba de rivalitatea asta. Și, culmea, unul dintre episoadele cu adevărat picante din istoria disputei are o legătură surprinzătoare cu România.

Eroul, sau mai degrabă anti-eroul, poveștii e Ștefan Popescu, un fundaș stânga format la academia lui AS Roma, care a trecut pe la Ajaccio și Cesena înainte să ajungă la Olympique Marseille. Doar că la OM lucrurile nu au mers deloc cum și-ar fi dorit – antrenorul Elie Baup nu s-a lăsat convins de calitățile lui și l-a trimis direct la echipa a doua, fără să apuce să prindă vreun minut în Ligue 1.

Și totuși, deși pe teren n-a lăsat urme, în vestiar a reușit să facă valuri cât pentru zece meciuri. Popescu fusese coleg cu Adrian Mutu la Cesena, iar Mutu, la rândul lui, era prieten bun cu starul suedez Zlatan Ibrahimovic, pe atunci la PSG. Așa că, înainte de un duel OM – PSG, românul nu s-a sfiit să-i ceară Briliantului o mică favoare: să-i facă rost de tricoul lui Zlatan.

Ideea asta, care poate suna banal pentru cineva din afara Franței, a fost, în contextul rivalității OM – PSG, cam ca și cum ai cere autograf de la un jucător al echipei rivale chiar înainte de un derby de foc. Vestea s-a aflat repede în tabăra marsiliezilor, iar suporterii nu au primit deloc bine gestul. Nu se știe exact dacă Zlatan i-a dat până la urmă tricoul sau dacă Popescu a rămas doar cu speranța, dar un lucru e cert: reputația lui la OM s-a dus pe apa sâmbetei.

La finalul acelui sezon, clubul nu a mai vrut să continue colaborarea cu el, iar Ștefan Popescu s-a întors în Corsica, la Ajaccio, unde a fost din nou coleg cu Mutu, de data asta pentru un sezon întreg.

Cariera lui, care la un moment dat părea că îl poate duce spre echipa națională a României, s-a încheiat însă mult mai devreme decât și-ar fi dorit oricine. După doar 6 partide la Ajaccio, a încercat un retur acasă, la Astra Giurgiu, sub comanda lui Daniel Isăilă, dar a bifat doar două meciuri – victoria cu Concordia Chiajna, scor 1-0, și cea cu FC Vaslui, 4-1.

S-a întors apoi în Italia, la Ternana, în Serie B, unde a strâns 26 de apariții. Deși clubul nu l-a mai păstrat, a reușit să convingă conducerea Modenei să-i ofere un contract pe doi ani, perioadă în care a jucat constant – 50 de meciuri și 2 goluri marcate pentru galben-albaștri.

Ultimul său angajament în Italia a fost la Salernitana, cu 11 apariții, dintre care doar 3 ca titular, iar contractul nu i-a mai fost prelungit. S-a întors atunci în România, la Poli Iași, chiar în orașul lui natal. Numai că aventura a durat doar 4 luni, iar la 26 de ani a fost nevoit să se retragă din cauza unor probleme de sănătate.

Chiar el a povestit, într-un interviu, cum a decis să închidă acest capitol din viața lui: ultima dată a jucat la Poli Iași, chiar înainte de pandemie, iar după ce au apărut și problemele de sănătate a ales să renunțe la fotbal și să preia afacerea părinților.

Ștefan Popescu a strâns, de-a lungul carierei, 5 selecții pentru naționala de tineret a României, U21. Nu a ajuns marea vedetă pe care mulți o vedeau în el, dar rămâne, fără îndoială, personajul din spatele uneia dintre cele mai amuzante și mai puțin cunoscute povești din rivalitatea OM – PSG.

Sursă: Fanatik.ro