UE taie banii la agricultură și coeziune, dar și la apărare

Dacă te-ai întrebat vreodată cum se împart banii în Uniunea Europeană și ce înseamnă asta pentru noi, aici e o veste care merită atenție: cele 27 de state membre tocmai examinează o nouă propunere de buget multianual pentru perioada 2028-2034, și tabloul e destul de complicat.

Pe scurt, Comisia Europeană propusese deja să reducă fondurile pentru politica agricolă și pentru politica de coeziune — adică banii care ajung la proiecte de infrastructură, dezvoltare regională și sprijin pentru agricultori. Acum, noua propunere menține aceste reduceri, ceea ce înseamnă că România ar putea primi mai puțin din aceste surse în următorii ani.

Dar surpriza vine din altă parte: în loc să crească alocările pentru securitate, apărare sau acțiune externă — domenii pe care UE le-a pus pe primul plan în contextul geopolitic actual — noua propunere reduce și aceste fonduri. Și mai mult, și noul fond de competitivitate, gândit să ajute economia europeană să facă față provocărilor globale, primește mai puțin decât se spera.

Practic, UE încearcă să jongleze cu un buget limitat între priorități concurente: pe de o parte, sprijinul tradițional pentru agricultură și dezvoltare regională, pe de alta, nevoia de a investi în apărare, securitate și competitivitate economică. Rezultatul? Toată lumea primește mai puțin.

Pentru București și pentru România, asta înseamnă că fondurile europene — care au finanțat de la metrou până la autostrăzi și de la spitale la programe sociale — ar putea fi mai puține în următorul ciclu bugetar. E un semnal că trebuie să ne pregătim pentru o perioadă în care banii europeni nu vor mai curge la fel de generos ca până acum.