Trenulețele revin la Biblioteca Națională, în noiembrie
Dacă ești genul care se oprește mereu în fața vitrinelor cu trenulețe electrice sau ai acasă un copil care nu se mai satură de machete feroviare, ține minte weekendul 6-8 noiembrie. Expoziția „Cu trenul printre cărți” revine la Biblioteca Națională, organizată de Club Feroviar București, și promite din nou o doză bună de nostalgie pe șine.
Vedeta evenimentului va fi o diorama modulară funcțională, pe care vor circula machete ale unor trenuri din România și din străinătate. Practic, un mini-univers feroviar în care poți urmări trenurile mișcându-se printre peisaje construite cu minuțiozitate — genul de lucru pe care îl privești cinci minute și rămâi acolo o oră.
Pe lângă dioramă, organizatorii pregătesc o expoziție de fotografii, cărți și obiecte care spun povestea transportului feroviar și a metroului bucureștean. Vor fi și machete statice, plus o construcție specială făcută din piese Lego, pentru cei care vor să vadă cum arată o gară reinterpretată din cărămizi colorate.
Cei mici vor avea parte de un atelier unde pot construi propriile machete din carton, iar pentru colecționari sau pasionați va fi amenajat și un mic magazin cu machete și accesorii feroviare de cumpărat la fața locului.
Programul este următorul: vineri, 6 noiembrie, accesul se face între orele 12:00 și 19:00, iar sâmbătă (7 noiembrie) și duminică (8 noiembrie), expoziția e deschisă între 10:00 și 18:00. Biletele costă 10 lei pentru copii și 20 de lei pentru adulți — preț decent pentru o după-amiază de nostalgie feroviară în familie.
Dacă vrei un strop de istorie înainte să mergi, merită să știi că povestea căii ferate bucureștene a pornit chiar din Capitală, la Gara Filaret, aproape de Mănăstirea Antim. Construită în timpul domniei lui Carol I, gara a fost inaugurată în 1869 și a marcat prima linie de cale ferată din oraș, legând Bucureștiul de Giurgiu. Pe atunci, trenurile puteau atinge teoretic 95 km/h, dar în practică mergeau mult mai încet, din cauza traficului de oameni și animale care traversau liniile fără prea multe reguli.
Trei ani mai târziu, în 1872, a fost inaugurată și actuala Gara de Nord — pe atunci numită Gara Târgoviștei — odată cu tronsonul București–Ploiești. Iar în 1875 a fost deschisă și linia dintre Chitila și Vârciorova. Așa a prins contur, pas cu pas, rețeaua feroviară care astăzi ne duce (cu întârzieri ocazionale, recunoaștem) prin toată țara.
Sursă: Buletin de București (buletin.de)