Sub cerul Capitalei: cum respiră Bucureștiul și unde să locuim

Pe lângă trafic, Bucureștiul mai are o problemă care nu se vede, dar se simte: aerul. Poluarea a devenit un subiect recurent în rapoarte, dar și în conversațiile oamenilor care se trezesc cu gâtul uscat sau cu geamurile acoperite de praf. Diferențele dintre sectoare sunt notabile și arată cât de inegală este distribuția calității aerului în oraș.

În Sectorul 1, traficul intens din zona centrală și densitatea mare de mașini mențin un nivel crescut de emisii. Sectorul 2, cu puține păduri urbane și străzi adesea blocate, suferă de stagnarea aerului și lipsa circulației naturale. Sectorul 5 este afectat semnificativ de poluarea domestică – încălzirea cu lemne și carburanți solizi – dar și de infrastructura veche și aglomerarea fără planificare. Sectorul 6, dens și industrializat în anumite zone, menține valori ridicate ale poluanților pe tot parcursul anului. În Sectorul 4, dezvoltarea imobiliară rapidă și tăierile de arbori din unele zone au crescut gradul de disconfort ambiental.

Sectorul 3 beneficiază de un cumul de factori care atenuează efectele poluării. Pe de o parte, administrația locală a investit în infrastructură rutieră menită să reducă traficul staționar – principala sursă de emisii în oraș.
Prin pasaje, lărgiri de artere și reorganizarea intersecțiilor, mașinile petrec mai puțin timp în ambuteiaje, ceea ce duce direct la reducerea poluării generate de motorina și benzina consumate inutil.
Pe de altă parte, plantările sistematice din ultimii ani, ajută la filtrarea naturală a aerului. Nu în ultimul rând, în lipsa unor platforme industriale mari și cu o rețea rezidențială mai aerisită în anumite zone, Sectorul 3 reușește să păstreze o calitate a aerului superioară altor zone ale Capitalei.