Strada Mircea Vulcănescu rămâne cu numele ei. Curtea de Apel a decis definitiv

Există în București o dispută care durează de ani buni și care amestecă istoria, memoria colectivă și politica locală într-un mod destul de incomod. E vorba despre strada Mircea Vulcănescu, iar acum un tribunal a pus, cel puțin juridic, un punct pe „i”.
Curtea de Apel București a respins definitiv cererea Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” de a obliga Consiliul General al Municipiului București să schimbe denumirea străzii care poartă numele filosofului și economistului interbelic Mircea Vulcănescu. Sentința e definitivă, adică nu mai poate fi atacată pe fond — ce a decis instanța, rămâne.
Institutul „Elie Wiesel” ceruse inițial Tribunalului București să intervină și să forțeze CGMB să acționeze, argumentând că Vulcănescu a fost condamnat după război pentru colaborare cu regimul antonescian și că o stradă cu numele lui transmite un mesaj problematic în spațiul public. Tribunalul a respins cererea, iar acum Curtea de Apel a confirmat această decizie.
Cazul lui Mircea Vulcănescu e unul dintre cele mai complicate din istoria recentă a memoriei publice românești. Filosof, economist, gânditor de primă mână al generației interbelice — dar și subsecretar de stat la Finanțe în timpul guvernelor din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, condamnat ulterior de regimul comunist și mort în închisoare în 1952. Susținătorii comemorării lui îl văd ca pe un martir al comunismului; criticii subliniază rolul său în structuri ale statului care au participat la politici antisemite.
Decizia instanței nu tranșează disputa morală sau istorică — asta nu e treaba unui tribunal de contencios administrativ. Ce a stabilit Curtea de Apel e că, din punct de vedere legal, cererea institutului nu putea fi admisă în forma în care a fost formulată. Strada rămâne, deci, cum e.
Dezbaterea în sine, însă, nu se va încheia cu un dosar arhivat. Întrebarea despre ce nume merită să fie inscripționate pe plăcuțele de stradă ale Bucureștiului e una la care orașul va continua să caute răspunsuri — cu sau fără ajutorul instanțelor.
Sursă: G4Media.ro
Acest articol a fost creat cu asistența inteligenței artificiale și verificat editorial de Redactia.