Bucuresti

SIDU 2030 a trecut de CGMB: ce investiții urmează

3 min de citit

După ani buni de amânări, Bucureștiul are, în sfârșit, o hartă oficială a priorităților pentru următorii ani. Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) 2021-2030 a fost adoptată vineri, 28 august, în ședința extraordinară a Consiliului General al Municipiului București, cu 42 de voturi pentru și 4 abțineri.

Nu e vorba de un document oarecare, ci de acel plan-cadru care ar fi trebuit să existe încă din 2020 și care, teoretic, dictează unde se duc banii pentru termoficare, transport public, mobilitate urbană, spații verzi și regenerare urbană. Practic, e genul de hârtie birocratică pe care nimeni nu o citește cu plăcere, dar care contează enorm, pentru că fără ea Bucureștiul are mai puține șanse să acceseze fonduri europene nerambursabile.

SIDU este descrisă oficial ca „un instrument de orientare a investițiilor publice și private de la nivelul întregului teritoriu metropolitan”, gândit în jurul unor ținte comune pentru 2030. Documentul a fost elaborat inițial cu sprijinul Băncii Mondiale, apoi actualizat și corelat cu noile cadre europene și naționale, ținând cont de proiectele finalizate, abandonate sau încă în lucru.

Printre direcțiile mari pe care le vizează strategia se numără creșterea accesibilității rutiere, îmbunătățirea transportului public, promovarea mobilității urbane durabile, eficientizarea energetică a clădirilor și a sistemului de termoficare, dar și conservarea patrimoniului verde. Se mai vorbește despre incluziune socială, acces mai bun la servicii medicale și protejarea patrimoniului cultural — practic, aproape orice domeniu care ține de viața de zi cu zi în oraș.

Documentul include și instrumente concrete pentru regenerare urbană: ghiduri și metodologii pentru reconfigurarea piețelor publice, revitalizarea zonelor degradate și punerea în valoare a infrastructurii verzi și a patrimoniului istoric.

Procesul de avizare a fost, la rândul lui, unul lung. Forma finală a strategiei a fost avizată de grupul de lucru în aprilie 2026, apoi a primit avizul condiționat al Agenției pentru Dezvoltare Regională București-Ilfov în mai, iar în iunie 2026 Ministerul Mediului a confirmat menținerea condițiilor din avizul de mediu emis inițial în 2023.

Întrebarea firească e de ce a durat atât. Anul trecut, în campania pentru Primăria Capitalei, Ciprian Ciucu spunea că SIDU „este acel document esențial care ar fi trebuit să fi existe încă din 2020”, adăugând că era gata de mult, făcut de Banca Mondială, dar pur și simplu nu ajunsese pe ordinea de zi a Consiliului General. Ciucu povestea și că, la Bruxelles, responsabilul pentru fondurile europene destinate României și Poloniei se întreba, la rândul lui, de ce nu se grăbește nimeni să voteze o strategie care condiționează, de fapt, accesul la finanțări.

Acum, cu strategia adoptată, rămâne de văzut cât de repede se transformă planurile pe hârtie în șantiere reale — pentru că, recunoaște oricine a stat în trafic pe la ora de vârf sau a avut parte de o iarnă fără căldură, Bucureștiul are nevoie de mai mult decât un document bine scris.

Sursă: Buletin de București (buletin.de)

Acest articol a fost creat cu asistența inteligenței artificiale și verificat editorial de Redactia.

Citește și