Șantierul invizibil de pe Dimitrie Pompeiu: o observație asupra lucrărilor

În ultimele săptămâni, am observat cu atenție activitatea de pe șantierul de pe bulevardul Dimitrie Pompeiu. Sau, mai degrabă, lipsa acesteia, deoarece, în mod surprinzător, deși autoritățile locale afirmă că lucrările sunt în plină desfășurare, eu nu am observat prea mulți muncitori, iar cei pe care i-am văzut păreau mai degrabă să se odihnească. Această situație a devenit un subiect fascinant de discuție.

Dimitrie Pompeiu este un bulevard care ar trebui să fie un exemplu de supraviețuire urbană, având un trafic intens, un metrou aglomerat, birouri la tot pasul și promisiunea unui viitor mai bun, mai modern și mai civilizat. Cu toate acestea, în prezent, acest loc pare mai degrabă un muzeu al șantierelor, cu exponate statice și foarte puțină activitate.

Lucrările au început acum câteva săptămâni, cu multă pompă. S-au făcut anunțuri despre îmbunătățiri, dar realitatea este că nu s-a întâmplat mare lucru. În weekendul trecut, de exemplu, nu a fost nicio activitate vizibilă. Chiar și luni, la ora 17:00, nu se observa nicio mișcare.

„La ora 18:00, pe Dimitrie Pompeiu, nu era niciun muncitor pe șantier.”

Primăria Capitalei a răspuns că lucrările sunt în curs de desfășurare, dar că șantierul se întinde pe o lungime de 5,5 km și că echipele nu sunt prezente zilnic în același loc. De asemenea, au comunicat programul de lucru: de la 07:00 la 17:30, cu pauză de masă, și au menționat că muncitorii nepalezi ar avea un program de permanență. Au oferit chiar și o cifră optimistă: 103 persoane active pe șantier, inclusiv muncitori, mecanici, șoferi și ingineri.

Totuși, Bucureștiul are un mod simplu de a evalua activitatea: prin observație directă. Iar ceea ce se vede, cel puțin pe porțiunea dinspre Barbu Văcărescu, este o scenă tipic bucureșteană: luni, la ora 10:54, nu era niciun semn de activitate. Nu era vorba doar de lipsa unei activități intense, ci pur și simplu de absența totală a muncitorilor.

Este posibil ca aceștia să fi fost în altă parte, pe cei 5,5 km ai șantierului, conform explicațiilor oficiale. Sau poate că lucrează în subteran, cine știe? Este adevărat că șantierele nu sunt spectacole și nu trebuie să aibă muncitori vizibili pentru a ne liniști. Totuși, având în vedere că acest bulevard a fost o rană urbană de ani de zile, fiecare întârziere se traduce în ore pierdute pentru zeci de mii de oameni, iar un semn de progres ar fi binevenit.

În plus, discutăm despre o zonă critică, unde transportul public a avut deja momente dificile, iar orașul este extrem de sensibil la orice întrerupere. Primăria a explicat că în prezent se desfășoară activități precum smulgerea șinelor, depozitarea acestora, colectarea cauciucului ca deșeu periculos și transportul dalelor întregi la depozitul STB. Aceste operațiuni sunt reale și tehnice, dar trebuie să fie vizibile și în teren, nu doar în comunicările oficiale.

Problema principală cu șantierul de pe Dimitrie Pompeiu nu este că nu se lucrează într-un anumit punct la o oră specifică, ci că, pentru cei care trec zilnic pe acolo, senzația este că activitatea se desfășoară mereu în altă parte, în timp ce aici rămâne doar decorul: garduri, bucăți desfăcute și promisiuni de viitor.

Acest tip de situație contribuie la transformarea oricărui proiect bun într-o sursă de frustrare colectivă: prea mult timp „în pregătire”, prea puțin progres vizibil și prea multe zile în care șantierul pare invizibil. În loc să comunice eficient, autoritățile par să ignore nemulțumirile cetățenilor, ceea ce nu face decât să amplifice frustrările.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul b365.ro și poate fi vizualizată direct aici.