Reabilitarea termică și impactul asupra sănătății locatarilor din București
Izolarea blocurilor din București a dus la o reducere semnificativă a consumului de energie, însă a generat și efecte neprevăzute asupra sănătății locatarilor. Un raport recent evidențiază că peste 20% dintre rezidenții clădirilor reabilitate termic se confruntă cu simptome asociate sindromului „clădirilor bolnave”, incluzând iritații, cefalee, somnolență și disconfort respirator. Aceste probleme apar în absența unei cauze medicale clare, ceea ce complică identificarea surselor de disconfort.
Eficiența energetică a clădirilor a devenit o temă centrală în ultimii ani, mai ales în contextul angajamentelor asumate prin Pactul Verde European. La nivel național, programele de finanțare pentru reabilitarea termică sunt gestionate de Ministerul Dezvoltării, cu sprijinul primăriilor de sector din București.
Conform datelor din Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Bucureștiului, în anul 2019, dintr-un total de 10.719 imobile rezidențiale, doar 3.350 erau finalizate. Deși tendința a fost de creștere, statisticile oficiale sunt inconsistentă, iar în 2024, erau în curs de reabilitare 11.474 imobile, dintre care 4.614 erau raportate ca fiind finalizate. O problemă majoră este ambiguitatea termenului „imobil”, care poate desemna fie o scară de bloc, fie o clădire întreagă, iar datele pentru Sectorul 5 lipsesc complet.
Sindromul „clădirilor bolnave”
Raportul subliniază că reabilitările au fost realizate în mare parte cu polistiren și feronerie termopan. Deși izolația a contribuit la reducerea pierderilor de căldură, neactualizarea sistemelor de ventilație a generat o acumulare de poluanți în aerul interior. Polistirenul, materialul predominant utilizat în reabilitările termice, eliberează în aer o substanță numită stiren, un compus organic volatil utilizat în industria materialelor plastice, care se degajă atât în timpul fabricării, cât și pe măsură ce izolația se degradează.
Expunerea prelungită la stiren poate provoca iritații oculare și respiratorii, dureri de cap, oboseală și, în unele cazuri, tulburări neurologice. Organizația Mondială a Sănătății clasifică stirenul ca fiind „posibil cancerigen pentru oameni” (grupa 2B), iar efectele sale devin mai evidente în medii închise și slab ventilate, cum este cazul multor blocuri reabilitate termic din București.
Studiul menționat mai arată că numeroase clădiri reabilitate termic au fost incluse în categoria celor afectate de „sindromul clădirilor bolnave”, definit prin prezența a peste 20% dintre ocupanți care acuză disconfort și o stare generală nefavorabilă. Simptomele comune includ iritații, somnolență, uscarea mucoaselor, rinită, cefalee și intoleranță la mirosuri, toate acestea apărând fără o cauză medicală clară.
Un alt studiu realizat de un centru de cercetare în perioada 2008-2015 pe spații rezidențiale din București a relevat că toate apartamentele din blocurile reabilitate termic se confruntă cu probleme de ventilație și acumulare a poluanților în aerul interior. Astfel, eficiența energetică a fost acompaniată de un „revers al medaliei”, afectând sănătatea locatarilor.
Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul buletin.de și poate fi vizualizată direct aici.